9 Iulie 1520 – Delegați trimiși din Țara Românească, reprezentată de boieri din satele din Gorj şi Vâlcea, împreună cu delegați din Ardeal, reprezentați de de nobilii din Haţeg, au stabilit hotarul dintre Țara Românească și Transilvania, în zona din nordul Olteniei. Voievodul Țării Românești, Neagoe Basarab, şi voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, au fixat la 9 iulie 1520 hotarul dintre ţările lor pe segmentul carpatic cuprins între râul Olt şi Orşova.
Hotărnicia s-a păstrat în originalul slavon şi în traduceri târzii în latină, germană, greacă şi română. Comisia se trasare a graniței s-a întâlnit în Paul Merișor. În urma acestor tratative s-au fixat borne de delimitare teritorială.
Lipsă anterioară acestei date a unor referințe despre fixarea unor însemne sau borne de delimitare teritorială denotă că înainte nu au existat delimitări oficiale ale graniței între cele două voievodate, de aici și probleme constante între cele două state:
”(…) mai mult de acum înainte aceste două pământuri gâlcevi şi răzmeriţe şi hoţii sau prăzi şi jafuri să nu se mai facă, ci să fie cu mare pace şi frăţie”.
“Documentul din 1520 a fost o înţelegere între nobilii haţegani şi domnia Ţării Româneşti, survenită ca urmare a presiunilor autorităţilor comitatului Hunedoara asupra obştii haţegane, căreia îi contesta stăpânirea asupra Văii Jiului.” (Acta Terrae Fogarasiensis, 2016)
“Nobilii haţegani au considerat că prin includerea Văii Jiului în Ţara Românească îşi pot apăra mai bine drepturile asupra teritoriului respectiv.” (Marian Coman, Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI), Iaşi,Editura Polirom, 2013)
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.