Categories: Antiromanism

14 august 1906 – Simeon Blajovan, preot în Hodoş, e osândit la 1 lună temniţă şi 10 coroane amendă, pentru „violenţă” faţă de autorităţi în decursul alegerilor parlamentare

Preoțimea română a jucat un rol foarte important pentru unirea Transilvaniei, Banatului și Crișanei cu România. Pentru activitatea lor, preoții români au îndurat o grămadă de samavolnicii din partea Ungariei. Agresivitatea statului maghiar, îndreptată în mod special împotriva preoților români ortodocși, a fost una de o amploare și de barbarie de neînchipuit.

În cartea “Preoțimea română și întregirea Neamului – temnițe și lagăre”, scrisă de preotul Grigore N. Popescu, profesor de istorie, regăsim o lungă și cutremurătoare enumerare a suferințelor, batjocurilor și supliciilor la care au fost supuși preoții români care au luptat pentru neatârnarea neamului românesc.

La 14 august 1906, Simeon Blajovan, preot în Hodoş, e osândit la 1 lună temniţă şi 10 coroane amendă, pentru „violenţă” faţă de autorităţi în decursul alegerilor parlamentare. În anul 1907 a fost închis în temnița din Lugoj. Coroană Austro-Ungară reprezenta o monedă de argint cu o greutate de cinci grame, aflată în circulație în perioada (1892 – 1918) în Imperiul Austro-Ungar.  După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul austro-ungar.

Implicarea preotului Simeon Blajovan din Hodoș în viața culturală, patriotică și politică a societății românești îi aduc acestuia amenzi și luni de închisoare în temnițele grele, administrate de statul maghiar.

Din publicația Gazeta Transilvaniei, aflăm despre incidentele petrecute în anul 1906 în timpul alegerilor pentru deputați în “cercul Lugoj”. La tribunalul reg. din Lugoj, în timpul procesului intentat preotului Simeon Blajovan din Hodoș și caporalului de poliție Constantin Dragomir, aceștia sunt acuzați ca fiind autorii “intelectuali” (n.r. capii, autorii morali) ai incidentelor din ziua alegerilor pentru deputați la Lugoj, când “făptuitori necunoscuți au spart capul primarului din Fădimac și au scuipat, lovit și înjurat pe primarul din Cladova”.

Deși majoritatea martorilor au avut declarații în favoarea celor doi acuzați, tribunalul l-a găsit vinovat pe preotul Blajovan, acesta primind o condamnare de patru săptămâni de temniță pentru “delictul de violență”.

Acest proces împotriva intelectualilor români care luptau cu prea multă ardoare pentru drepturile identitare românești, deși de un absurd grotesc, era menit de a intimida elitele românești prea incomode pentru stăpânirea maghiară.

Simeon Blajovan din Orșova, mai este arestat si în 1916 și internat timp de șase luni în Reczekethely.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

14 ore ago

15 septembrie 1944 – Jertfa de la Sărmașu, rana vie a neamului românesc

Ziua de 15 septembrie 1944 rămâne înscrisă cu sânge și lacrimi în istoria neamului românesc…

14 ore ago

Comemorare Radu Ciuceanu – 12 septembrie 2025

Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu…

o zi ago

Clujul însângerat: jertfa românilor din noaptea de 14-15 septembrie 1940

În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități…

o zi ago

13 Septembrie 1940 – Masacrul de la Ip, cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania

Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…

2 zile ago

11 septembrie 1940 – Românii din Someșeni și Florești, supuși la torturi groaznice de către horthyști

Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…

3 zile ago