24 septembrie 1944 – Masacrul de la Turda, unde au au fost asasinați 18 români,în special femei și copii

 La 24 septembrie 1944, în timpul luptelor dintre armatele ungară, sovietică și română, în Turda au fost asasinați 18 români.

Aceștia, în special femei și copii, se adăposteau de barajul de artilerie sub un pod de cale ferată. Au fost împușcați de militari unguri.

Un grup de 18 persoane, femei şi copii ce se adăposteau sub un pod de cale ferată pentru a evita focul de artilerie ce cădea asupra localităţii, au fost asasinaţi prin împuşcare de către militari unguri.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

“Să iertăm, dar să nu uităm”, acesta este motto-ul de pe  frontispiciul Monumentului Martirilor din Turda.

“Pentru dacă uităm, perim!”

“În centrul municipiului Turda, în Piața 1 decembrie 1918 se află un mic monument menit a-i eterniza pe martirii de la Turda din 24 septembrie 1944. Dezvelit în anul 1995 de către Consiliul Local Turda, monumentul este amplasat pe malul sudic al Pârâului Racilor, în unghiul sud-vestic al catedralei ortodoxe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, vizavi de casa de oaspeți aparținând unei vechi familii nobiliare românești, Rațiu de Noșlac. Pe monument, sub numele martirilor, este înscris următorul motto: “Să iertăm, dar să nu uităm”‘, spune într-un clip video dedicat martirilor de la Turda, domnul Ioan Ciorca

“În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata hortistă, în retragere din zona Turzii ocupată vremelnic, a ucis 18 localnici din cătunul Piatra Hărcana. Oamenii respectivi au încercat să se pună la adăpost de represiunea cotropitorilor siliți să se retragă, sub podul de cale ferată de la Petrilaca, în apropierea de Câmpia Turzii, pod aflat în la hotarul ce desparte comuna Viișoara, de Turda. Din păcate, nu au izbutit, vânduți fiind chiar de o parte dintre consătenii lor…”, se arată în descrierea aceluiaș clip video pomenit mai sus

Monumentul Martirilor din Turda comemorează 18 martiri (în vârstă între 7 săptămâni și 35 ani) uciși la Petrilaca (24 septembrie 1944) în apropiere de Turda de către armata ungară.

Acest monument din marmura albă cu o placă comemorativă (ridicat in anul 1995 de către Consiliul Local Turda), se află în Piața 1 decembrie 1918, în fața fostului magazin universal „Big”. Pe frontispiciul monumentului este inscripția “Să iertăm, dar să nu uităm”.

“Masacrul de la Hărcana (Turda) a fost săvârșit de către trupele militare maghiare, care au ucis 18 persoane de naționalitate română, bătrâni, femei și copii. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie 1944, într-un cătun situat la circa 10 km nord-est de localitatea Turda.

În noaptea de 22 și 23 septembrie 1944 un grup de civili de naționalitate română s-a refugiat din cătunul Hărcana pentru a evita confruntările dintre armata sovietică, armata română și corpurile de armată maghiare și germane. Grupul de circa 30 de persoane s-a adăpostit în cantonul de cale ferată din apropierea orașului Câmpia Turzii (cătunul Petrilaca) și au fost martorii la execuția consătenilor lor.

In dimineața zilei de 24 septembrie 1944, un grup de militari maghiari însoțiți de civili au trecut linia de cale ferată ducând cu ei 18 prizonieri, dintre care 12 copii cu vârste între 7 luni și 10 ani, adolescenți și 4 adulți, locuitori ai cătunului Hărcana care nu au plecat cu grupul inițial de refugiați. Civilii români au fost executați prin împușcare într-o groapă de obuze, lângă calea ferată iar apoi corpurile lor au fost stropite cu petrol și incendiate. Cei 12 copii proveneau din familiile Lăscău, Forgaci, Costea și Sălăgean. Cel mai mic copil ucis a fost Ionuț Forgaci în vîrstă de șapte luni.

În anii 1987-1988, unul din martorii oculari ai masacrului însoțit de fiul uneia dintre victime au identificat mormintele celor împușcați. Masacrul de la Turda a fost comemorat printr-o placă comemorativă ridicată cu sprijinul Consiliului Local al municipiului Turda și al Partidului Unității Naționale a Românilor (PUNR). Placa comemorativă amplasată în centrul municipiului în partea dreaptă a Catedralei Ortodoxe, este inscripționată cu numele victimelor și vârsta lor. Istoria masacrului de la Hărcana a fost consemnată în presa județeană și locală prin intermediul unor relatări ale martorilor oculari Vasile Bucur și Eugen Vescan, precum și prin relatările unor descendenți ai familiilor Forgaci și Lăscăua.”

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Actorul clujean Emanuel Petran: PLÂNGERE PENALĂ pentru GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT

lun sept. 25 , 2023
“Adevărul ne va elibera! Afirmă Emanuel Petran și în consecință a decis să depună plângeri penale împotriva celor care s-au folosit de funcțiile deținute pentru a acționa în alt mod decât cel legal. ,,Așa cum am promis fac Plângerea penală pentru grup infracțional organizat. Aceasta este împotriva unor oameni politici, […]
Actorul clujean Emanuel Petran: PLÂNGERE PENALĂ pentru GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)