Castrul cu val de pământ de la Pleşa – Porceni (oraş Bumbeşti-Jiu)

 Castrul roman de la Pleşa – Porceni a intrat în vizorul cercetătorilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a beneficiat de investigaţii arheologice sistematice cu intermitenţe şi insuficienţe. Totuşi, chiar dacă au fost puţine cercetările arheologice sistematice au clarificat natura fortificaţiei, elementele constructive (fossa, vallum, agger, berma, via sagularis) şi stratigrafia sitului. Castrul se plasează din punct de vedere cronologic în timpul primului război daco-roman (101-102 p. Chr) şi a avut caracterul     unui    castru de marş – castra aestiva.  A fost ridicat pe malul drept al râului Jiu, la cca. 500 m vest de acesta şi la 50 m sud-vest de malul drept al pârâului Porcu, afluent al Jiului. Are o formă dreptunghiulară rotunjit la colţuri şi orientat cu laturile lungi pe direcţia est-vest. Investigaţiile de specialitate din anul  1993[1] au stabilit dimensiunile clare ale fortificaţiei. Astfel, latura nordică măsoară 270 m, latura sudică – 266 m, iar latura estică şi vestică are 140 m. Castrul de la Pleşa – Porceni se încadrează în categoria celor de dimensiuni mari (270/260×140 m) înglobând o suprafaţă de 3,75 ha. Întreruperile pe cele patru laturi reprezintă spaţiile porţilor de acces în castru. În privinţa şanţului de apărare (fossa) măsurătorile au stabilit următoarele dimensiuni: latura de est are lăţimea în partea superioară 6 m. şi adâncimea de 1,50 m iar latura de vest de 4 m şi adâncimea de 1,50 m.  Berma  a fost reperată pe latura estică fiind executată din pietre de râu având o lăţime de 2 m. Valul (vallum) cu agger-ul de pe latura estică are lăţimea de 10 m şi se păstrează pe o înălţime ce variază între 2 şi 3 m. Au în structură pietre mari de râu şi stâncă legate între le cu pământ, nisip şi pietriş având aspectul unei amenajări de tip terasă. Agger-ul de pe latura vestică este alcătuit doar din pământ de culoare brun-roşcată, fără impurităţi şi bine compactat. Are o lăţime de 12 m păstrându-se pe o înălţime care fluctuează între 1 şi 2,50 m. Via sagularis a fost executată din pietre de râu şi prezintă o formă uşor bombată la mijloc fiind flancată de rigole pentru scurgerea apelor pluviale. Lăţimea sa variază între 2,50-4 m, iar grosimea între 0,25-0,35 m. Urme ale turnurilor  nu au fost depistate, probabil că acestea fiind construite din lemn au fost incendiate după abandonarea castrului. Cercetările arheologice au surprins puţine construcţii în interiorul castrului. Această realitate trebuie pusă pe insuficienţa  cercetărilor. În ceea ce priveşte materialul arheologic, acesta este destul de sărac poate şi datorită faptului că a fost utilizat o perioadă destul de scurtă fiind un castru de marş. Totuşi, inventarul arheologic este reprezentat din ceramică (vase, fusaiole), arme (bile de praştie din piatră-glaudes, vârfuri de lance, vârfuri de săgeţi ) şi monede de aur (un aureus emis în timpul lui Domitian ). Din punct de vedere stratigrafic s-au depistat trei nivele: primul este stratul vegetal cu o grosime de  0,15-0,20 m; cel de-al doilea, stratul postroman (după ceramică şi tuburile de cartuşe din primul război mondial) cu grosimea de 0,30-0,60 m alcătuit din pământ de culoare cafeniu deschisă şi stratul preroman şi roman de culoare brun-roşcat cu materiale arheologice dacice şi romane. Castrul de la Pleşa-Porceni a fost un castru de marş (castra aestiva) care a funcţionat în perioada anilor 101-106 p. Chr.. El a avut rolul de a consolida prezenţa romană în zona de nord a Olteniei după primul război daco-roman (101-102 p. Chr.) şi pe acela de a menţine ordinea şi supraveghea drumul roman care făcea legătura dintre Drobeta şi Ulpia Traiana Samizegetusa. După războaiele daco-romane rolul castrului a fost preluat de cele două castre cu val de pământ ridicate după anul 106 p. Chr. pe malul stâng al Jiului: Bumbeşti-Jiu „ Vârtop” şi Bumbeşti Jiu „Gară”.[2]

de Ionel Cioabă

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Foto: verticalonline.ro


[1] Cr. M. Vlădescu, Fortificaţiile romane din Dacia Inferior, Craiova, 1986 p. 18.[2] V. Marinoiu, Romanitatea în nordul Olteniei, p. 52.

[2] V. Marinoiu, Romanitatea în nordul Olteniei, p. 52.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Next Post

O alianță politică a reușit să înregistreze la BEC stema României socialiste ca semn electoral

Dum apr. 7 , 2024
Remus-Florin Mănoiu, președintele Organizației Vâlcea a Partidului Socialist Român, absolvent de drept și jurnalist, a postat pe contul său de socializare un răspuns primit de la Biroul Electoral Central prin care BEC a admis ca semnul electoral al Alianței Politice România Socialistă la alegerile europarlamentare din anul 2024 să fie […]
O alianță politică a reușit să înregistreze la BEC stema României socialiste ca semn electoral

Poate vă place și:

libris.ro