Partidul Național Agrar a fost întemeiat la 10 Aprilie 1932 de către Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului al mareșalului Averescu. Ziarul Brazda nouă, care apărea la Cluj, era organ al Partidului Naţional Agrar. Semnul electoral partidului pe buletinul de vot era denumit “inelul cu două puncte“.
Octavian Goga, atât ca poet cât și ca om politic, a avut o dorință enormă de emancipare și eliberare a țăranului român, în speță cel din Transilvania, pe care îl vedea nedreptățit, umilit, abuzat, ostracizat, un rob al pământului care este silit la cele mai grele munci iar din roadele muncii sale se desfată o civilizație străină, abuzivă, care nutrește sentimente atavice împotriva poporului român.
Visul lui Octavian Goga era acela de a crea o platformă politică prin care să schimbe destinul tragic al țărnului român din Transilvania. Într-o Românie care cuprindea aproape toate teritoriile locuite de către români, Octavian Goga a încercat să aducă în prim planul vieții politice o grupare idealistă, cu oameni foarte bine pregătiți și cu cele mai bune intenții la adresa poporului român.
Din păcate tot acest idealism s-a stins rapid, pentru că Partidul Național Agrar nu a reușit să se afirme în viața politică românească în cei trei ani ai existenței sale. Goga s-a lovit în special de opoziția politicii dâmbovițene, îmbătrânită în rele și coruptă până în măduva oaselor. S-a impus el la vârful politicii românești, prin personalitatea sa puternică, însă n-a reușit să-și impună și echipa de idealiști care doreau o reformă radicală a societății românești, una prin care să aducă bunăstare și pentru clasa cea mai oropsită, aceea a țăranilor…
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Deși au trecut aproape trei decenii și jumătate de la lovitura de stat din decembrie 1989, românii încă n-au ajuns nici acum la o maturitate politică precum o manifestă alte națiuni cu niște democrații mai bine consolidate, măcar în aparență. Românii au ajuns să-și acorde din nou girul în alb […]