2 Mai 1864 – Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de stat!
“Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea legislativă a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești pentru a-și promova reformele. Alexandru Ioan Cuza dizolvă Adunarea Legiuitoare și promulgă o nouă constituție, care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului și o nouă Lege electorală care sporea considerabil numărul alegătorilor.”
Tânărul stat român s-a confruntat cu o serie lungă de probleme încă de la înființarea sa. Deși a încercat să copieze din mers modelele din legislația și administrația franceză, în scurt timp a devenit foarte clar că acestea trebuiau adaptate cumva la condițiile locale.
Nevoia de pământ a țăranilor în deplin conflict cu ultimele tendințe ale feudalismului boieresc din principatele române, analfabetismul aflat la cote alamante, lipsa unei armate naționale, dezechilibre economice foarte mari, inflații apărute în cascadă, etc, toate acestea făceau ca guvernarea noului și tânărului stat român să devină o muncă sisifică.
Pentru a scăpa de opoziția deputaților la reformele sale, Al. I. Cuza folosește un detașament militar pentru a evacua deputații din sală și dizolvă Adunarea Legiuitoare pe 2 mai 1864. Apoi a “promulgat o nouă constituție, numită de el Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului, și o nouă lege electorală care sporea considerabil numărul alegătorilor.Dreptul de a vota a fost acordat unei părți a țărănimii, muncitorilor și întreprinzătorilor. “
Toate aceste măsuri luate de Cuza au făcut ca marile puteri, Rusia, Franța și Prusia să condamne faptele domnitorului ca fiind o lovitură de stat. Nemulțumind marii latifundiari, boierii care nu se puteau debarasa de vechea orânduire feudală, peste doar doi ani de zile “boierii nemulțumiți au format așa-numită coaliție monstruoasă (denumire promovată de presa favorabilă domnitorului) care în 1866 a replicat cu o nouă lovitură de stat, aducându-l la putere pe Carol I”.