13 Mai 1903 – “În Şepreuş (comitatul Arad) erau alegeri pentru un nou primar. Solgăbirăul Csukai (n.r. Csukay Gyula) nu vrea să accepte de candidat pe Iosif Matia pe care–l cerea poporul, ci face primar pe Florea Dica (n.r. Lica ?) Pârvu, cel dat cu Ungurii. Poporul nemulţumit protestează. Jandarmii la ordinul lui Csukay trag asupra mulţimii. Gloanţele ucid 4 oameni, rănesc greu 10 şi rănesc uşor vreo 30 de persoane. Ancheta, natural, stabileşte că jandarmii „se apărau”.”
Textul de mai sus îl regăsim în mai multe lucrări publicate de-a lungul vremii, începând cu Vasile Stoica în ”Suferințele din Ardeal”, în Monografia comunei Șepreuș, în “Urmașii lui Attila”, scrisă de Radu Theodoru, etc, un adevărat compendiu al crimelor și torturilor aplicate de către unguri românilor din Transilvania.
Pe scurt, cu ce s-au confruntat țăranii români din comuna Șepreuș, județul Arad, în perioada alegerilor pentru primar din 1903: protopretorul Csukay Gyula(n.r. subprefect de Chișineu), cunoscut pentru faptele sale de corupție din perioada alegerilor (n.r. vezi avocatul LázárLoránd îl acuza pe Csukay Gyula ca fiind responsabili de cumpărarea a 300 de voturi cu prilejul balotajului de la Chişineu) a încercat să-l pună cu de-a sila primar pe Pârv Florea Lica, care era agreat și sprijinit de ungurii din administrație, deși după numărarea voturilor alegerile fusese câștigate de către Mihai Indricău, favoritul comunității locale.
“Şeful comisiei electorale decide continuarea votării pentru a forţa schimbarea rezultatului. Protestele şepreuşenilor atrag însă riposta jandarmilor. Aceştia folosesc armamentul din dotare şi sunt înregistraţi 6 morți.”
Deși faptul în sine este foarte grav, autoritățile locale din fruntea comitatului își declină autoritatea de a lua măsuri, prevalându-se de limitarea prerogativelor în asemenea cazuri datorită autonomiei comunale. Așa se face că nimeni nu este pedepsit pentru acest masacru și situația este mușamalizată administrativ. Acesta este doar un episod dintr-o lungă serie de astfel de incidente sângeroase care s-au tot repetat de-a lungul și de-a latul Transilvaniei și Ungariei vreme de câteva decenii bune.
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Emil Rebreanu, fratele scriitorului român Liviu Rebreanu, a fost un ofițer român în armata austro-ungară, executat prin spânzurare în timpul Primului Război Mondial, pentru încercarea de trecere la conaționalii săi români. “Emil Rebreanu a fost încorporat în august 1914. În decursul unui an de luptă, el a fost avansat la […]