Într-o zi de joi, pe 17 Mai 1923, de Ziua Eroilor și de Ziua Înălţării Domnului, au fost aduse rămășițele pământești ale unui erou necunoscut și au fost înhumate pe Dealul Filaretului din Parcul Carol, și în cadrul unei ceremonii impresionante, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost inaugurat în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război, pentru întregirea României.
„Pentru preamărirea vitejiei neamului nostru, dovedită încă o dată cu ocaziunea marelui război de întregirea neamului s-a hotărât în al IX-ea an de glorioasă domnie a maiestăţilor lor Regele Ferdinand I şi Regina Maria şi în al VII-ea an de la începutul războiului pentru întregirea neamului, dezgroparea rămăşiţelor pământeşti ale «Ostaşului Necunoscut» şi înmormântarea lor de veci în Capitala ţării, la Bucureşti, în ziua de 17 mai 1923 – Ziua Înălţării Domnului – într-un mausoleu din Parcul Carol I în faţa Muzeului Militar”
Alegerea soldatului necunoscut, intrată în legendă: „Acesta este tatăl meu!”
Onoarea de a-l alege pe eroul necunoscut i-a revenit unui elev fruntaș, Amilcar C. Săndulescu, de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, premiant și orfan de război care pus în fața a zece sicrie cu rămășițele pământești ale unor eroi necunoscuți, l-a ales cu emoție pe unul dintre ele și a spus:
„Acesta este tatăl meu!”
Amilcar C. Săndulescu, de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova
Pe piatra de mormânt gravată cu ornamente în stil brâncovenesc ese încadrat un epitaf cu următoarea inscripție:
”AICI DOARME FERICIT ÎNTRU DOMNUL OSTAȘUL NECUNOSCUT SĂVÂRȘIT DIN VIAȚĂÎN JERTFA PENTRU UNITATEA NEAMULUI ROMÂNESC. PE OASELE LUI ODIHNEȘTE PĂMÂNTUL ROMÂNIEI REÎNTREGITE”
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
“Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, art. 18 lit. instituției ce purta numele de Muzeul Satului, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României, iar […]