La 19 Mai 1878 se năștea la Borlești o personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu, profesor și preot român, doctor în litere și filosofie, fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu), un dascăl care a scos de pe băncile școlii din Carei din județul Satu Mare sute de mari intelectuali, mari patrioți români.
Alexandru Coriolan Pteancu a fost o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire. De asemenea a fost și președintele comitetului de redacție al Enciclopediei “Minerva” (Cluj, 1929).
“„Minerva. Enciclopedie Română” este o enciclopedie românească într-un volum, apărută la Cluj-Napoca în 1929-1930. A fost elaborată de un comitet de redacţie format din: Alexandru C. Pteancu (preşedinte), Augustin Maior, Romulus Demetrescu, Aurelian Florinescu, Sever Pop, Ana Voileanu-Nicoară, Alexandru Christescu, Ştefan Meteş, Valeriu Bologa, Victor Laţiu, Septimiu Popa, Ion Muşlea şi Petru B. Cirlea.”
“Lucrarea lucrarea include peste 1 000 de fotografii și desene,100 de hărți alb-negru, 50 de planșe artistice și 10 hărți color și a fost realizată de un colectiv editorial condus de președinte Alexandru Coriolan Pteancu (doctor în Litere și Filosofie, inspector general al învățământului secundar).”
Alexandru Coriolan Pteancu se trage dintr-o familie de preoți și profesori de mare valoare, fiind fiul lui George Pteancu, un ilustru învățător careian care a format sute de intelectuali români, motiv pentru care a pătimit în închisorile ungurești pentru prea mult avânt patriotic românesc în cariera didactică. Iată că nici fiul nu a fost mai prejos, devenind pentru o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire.
Alexandru Coriolan Pteancu a fost profesor, preot, doctor în litere și filosofie, a activat în cadrul Societății “Salba literară” a teologilor români uniți. Între anii 1900 și 1902 a studiat filosofia (literele) la Cluj, iar în 1903 a obtinut diploma de profesor în greacă, latină și română. Obține apoi și titlul de doctor în română și limbi clasice, după care specializare la Roma în antichități și artă medievală. Devine profesor la Beiuș, iar între anii 1904 și 1909 ajunge la Năsăud, ca profesor unde predă limbile maghiară, greacă și latină, apoi revine la Beiuș. A fost paroh de Cluj, protopop onorar, a fost unul dintre cei mai activi membri ai “Astrei”.
După Marea Unire din 1918 a devenit pe rând director regional al învățământului din Oradea, inspector general al învățământului secundar din Transilvania și inspector general al învățământului secundar la nivel național. A avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei “Cele Trei Crișuri” din Oradea și de asemenea a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei “Minerva” (Cluj, 1929). O adevărată personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu, cu care orașul Carei se poate mândri.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
