Senatorul Ionuț Neagu a adresat domnului Vasile BÎCU, președintele Biroului Electoral Central, o întrebare parlamentară cu privire la chestiunea „îndrumarului pentru interacțiunea cu persoane transgender” comunicat de Biroul Electoral Central către Birourile electorale din țară și străinătate.
DA! Ați auzit bine! Către AEP și birourile electorale județene, ale municipiului București și cele din străinătate, a fost trimisă o circulară prin care era comunicat „Îndrumarul pentru interacțiunea cu persoane transgender în context electoral” la solicitarea Asociației Accept. Păi bine domnule, da’ ce are a face sula cu prefectura, asta ca să citez o reacție mai teatrală, mai de secol XIX?
La această solicitare, senatorul de Covasna, domnul Ionuț Neagu, a reacționat printr-o întrebare parlamentară:
“Stimate domnule președinte,
Având în vedere solicitarea Asociaţiei ACCEPT înregistrată la Biroul Electoral Central (BEC) cu nr. 1681C/BEC2024/22.05.2024 și adresa Avocatului Poporului nr. 14636/23.05.2024, înregistrată la BEC cu nr. 1681C/BEC2024/22.05.2024, prin care a fost comunicat un „îndrumar pentru interacțiunea cu persoanele transgender în context electoral”.
Acest îndrumar, elaborat de către Asociaţia ACCEPT, pare să fie destinat tuturor persoanelor și entităților implicate în procesul electoral, astfel încât operatorii de calculator, reprezentanții Autorităţii Electorale Permanente, membrii Birourilor Electorale, precum şi toate celelalte persoane implicate în acest proces să fie „corect informate asupra modului în care să interacționeze cu persoanele transgender când acestea se prezintă la secţia de votare”.
Este de la sine înțeles că orice inițiativă menită să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor trebuie analizată cu atenție. Totuși, trebuie să subliniem că termenul de „transgender” nu este recunoscut în legislația din România și nu are acoperire legală. Procesul electoral nu trebuie să sufere interferențe de ordin ideologic, iar astfel de „teorii de gen” nu au de ce să fie comunicate către o entitate care trebuie să rămână independentă și apolitică, neafectată de orice fel de influențe ideologice.
România a demonstrat în abordările oficiale și în pozițiile publice, precum și prin legislație, că recunoaște existența a două sexe, fapt confirmat și în actele de identitate și în legile statului, precum Codul Civil art. 258.
Simpla solicitare a unui ONG, cum este ACCEPT, nu poate fi suficientă pentru a impune astfel de îndrumări și „rugăminți” către toate birourile electorale județene de circumscripție. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. În baza căror prevederi legale a acceptat Biroul Electoral Central solicitarea Asociaţiei ACCEPT și a adoptat decizia de a „ruga” birourile electorale de circumscripție județene să comunice „îndrumarul pentru interacțiunea cu persoanele transgender în context electoral”?
2. Cine își asumă responsabilitatea pentru impunerea acestor măsuri în secțiile de votare și ce autoritate are Biroul Electoral Central pentru a introduce astfel de îndrumări, având în vedere că legea din România nu recunoaște oficial termenul de „transgender”?
3. A devenit cumva Biroul Electoral Central autoritate legislativă pentru a statua cu privire la aceste măsuri și, dacă da, care sunt limitele acestei autorități în contextul respectării legislației naționale existente? Intră în atribuțiile legale ale Biroului Electoral Central formularea și emiterea acestor ”rugăminți” de transmitere a unor astfel de documente?
Răspunsul dumneavoastră pentru a înțelege mai bine modul în care Biroul Electoral Central își exercită atribuțiile și asigură respectarea legislației naționale în vigoare.
Vă rugăm să prezentați răspunsul în scris.”
Senator Ionuț NEAGU
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News