Conform unui comunicat de presă al DNA – Secția de combatere a corupției, s-a anunțat continuarea urmăririi penale în cazul președintelui Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu și a altor suspecți, într-o anchetă amplă ce vizează multiple infracțiuni de corupție.
Da, ați auzit bine, președintele Consiliului Județean Prahova s-a apucat de jonglat cu banii și cu influența sa, ca într-o telenovelă românească autentică !
Pregătiți-vă pentru un maraton de comedie și corupție ! Dacă vă întrebați ce se întâmplă când un președinte de Consiliul Județean și echipa sa se întâlnesc cu banii publici, influența politică și au un strop de imaginație bolnavă, răspunsul e simplu: o telenovelă demnă de un film de Oscar.
Distribuția de Oscar, în telenovela anchetei DNA
Echipa de vis a DNA-ului a dispus urmărirea penală pentru următorii actori din telenovela noastră:
Urmăriți Glasul.info și pe Google News- Iulian Dumitrescu (PNL Prahova), alias “Hoțocrate – Mână Lungă de la Prahova”, acuzat de un întreg repertoriu de infracțiuni, de la dare de mită în formă continuată (50 acte!) la trafic de influență și luare de mită. Pare că domnul președinte avea mai multe ocupații decât ne-am fi imaginat!
- O persoană fizică, cunoscută și sub numele de “Funcționarul generos”, care a primit mită continuu (50 acte). Omul acesta chiar era un ”profesionist al mitei” și știa să își facă ziua de muncă mai plăcută !
- O persoană fizică, “Complicele perfect”, acuzată de complicitate la dare de mită și trafic de influență. Ce să mai, distribuție completă!
- O persoană fizică, alias “Ajutorul de nevoie”, acuzată de complicitate la luare de mită.
Telenovela a avut mai multe episoade, fiind urmărite cu intensitate și interes maxim, de cei de la DNA – Secția de combatere a corupției.
Episodul 1: “Banii și terenul”
Între 22 octombrie 2021 și 8 noiembrie 2022, Dumitrescu Iulian, șeful mare de la Prahova, ar fi dat ”Funcționarului generos” suma de 923.350 lei și 74.000 euro, în numerar, ca într-un film de acțiune. Banii au fost împărțiți în 43 de tranșe în lei și 7 tranșe în euro. Oare de câte valize a avut nevoie ?!
Episodul 2: “Influența străzilor”
Între 16 iulie 2021 și 6 septembrie 2021, Dumitrescu ar fi primit 130.000 lei de la un martor, lăsând să se creadă că are super-puteri asupra funcționarilor din Administrația Străzilor București. Promisiunea? Urgentarea plăților pentru reparații străzi. Poate că trebuia să devină magician, nu politician!
Episodul 3: “Bani pentru drumuri județene”
Între 14 iulie 2022 și 11 august 2022, Dumitrescu ar fi primit suma de 456.930 lei și 44.800 euro de la mai multe firme care aveau contracte cu Consiliul Județean Prahova pentru întreținerea drumurilor. Se pare că drumurile duc mereu la bani !
Episodul 4: “Operațiuni financiare șmechere”
Între 4 august 2021 și 6 decembrie 2022, Dumitrescu ar fi făcut 6 operațiuni financiare dubioase, vânzând terenuri și autovehicule ca și cum ar fi avut o agenție imobiliară și o firmă de transport.
Epilog: Măsuri asiguratorii și control judiciar
Procurorii au pus măsuri asiguratorii pe conturile bancare ale lui Dumitrescu, pe două imobile ale unuia dintre complici și pe conturile bancare ale altuia. Acțiunea penală a fost pusă în mișcare, iar ”Complicele perfect” și ”Ajutorul de nevoie” sunt sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 30 iulie 2024.
Procurorii continuă să investigheze și alte persoane pentru infracțiuni de dare de mită și complicitate la dare de mită. Rămâneți aproape, show-ul continuă !
O istorie a corupției de la Consiliile Județene din România
În țara din care și I.L.Caragiale a fugit, țara unde șpaga și combinațiile ”șmecherești”, din banii publici, sunt la ordinea zilei, avem și eroii noștri de telenovelă: astăzi aceștia sun președinții de Consilii Județene. Aceste personaje parcă desprinse din filmele de comedie, au transformat corupția într-o adevărată ”artă”. De la Mehedinți la Prahova, avem tot felul de povești picante de relatat. Așadar, haideți să facem cunoștință cu câțiva dintre cei mai celebri “actori” ai acestei telenovele românești:
- Adrian Duicu (PSD Mehedinți): a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, pe 20 decembrie 2017, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, într-un scenariu demn de o telenovelă: promisiuni de promovări la conducerea Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, pentru prietenul său Ștefan Ponea, influență politică la nivel înalt și întâlniri secrete în biroul premierului Victor Ponta. Putem spune că Duicu și colegii săi din PSD Mehedinți și Consiliul Județean Mehedinți, unii dintre ei, încă în funcții, au jucat un rol principal într-o dramă de influență și promisiuni nerespectate, lăsându-ne să reflectăm asupra impactului acestor acțiuni asupra comunității și să sperăm că astfel de situații vor deveni din ce în ce mai rare, chiar dacă Mehedințiul, în ultima perioadă este scena unor cazuri similare, petrecute mai ales în cadrul sistemului educațional, condus, în acest moment, de zelosul ”discipol” al lui Duicu. De altfel, relevant, în lumina scandalului de la BAC 2022, din județul Mehedinți, este și faptul că în anul 2015, fiica lui Duicu Adrian, numita Adina Duicu, a fost prinsă având asupra ei, la proba de chimie a examenului de BAC, un telefon mobil, agresând, alături de mama sa, apoi un ofițer de poliție, in fata Colegiului Tehnic “Dierna” din Orșova.
- Ion Călinoiu (PSD Gorj): fost președinte al CJ Gorj, a fost condamnat definitiv, de Tribunalul Gorj, pe 20 decembrie 2016, la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații, după ce a omis să declare venituri în declarațiile de avere și interese. În aprilie 2022, a fost reținut pentru mărturie mincinoasă, într-un alt dosar de corupție în care este anchetată o licitație trucată legată de întreținerea drumurilor județene. De altfel se pare că activitatea infracțională a fost preluată de la Nicolae Mischie (PSD Gorj), condamnat, pe 12 iulie 2007, în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare, pentru că ar fi primit mită în valoare de mai multe sute de mii de euro, sub formă de mașini, mobilier, aparatură electrocasnică sau lucrări de construcții, de la un om de afaceri pe care l-ar fi ajutat să obțină contracte publice preferențiale. Sentința a fost menținută și la apelul judecat la Curtea de Apel Timișoara (17 februarie 2010) și de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 martie 2011.
- Constantin Nicolescu (PSD Argeș): fost președinte al CJ Argeș, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Apel București, pe 5 februarie 2015 la 7 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunilor de: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obținerea pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și luare de mită.
- Nicușor Constantinescu (PSD Constanța): fost președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost condamnat definitiv la șapte ani şi patru luni de închisoare, după contopirea celor două pedepse primite, cea de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi cea de cinci ani din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, de Curtea de Apel Constanta, pe 29 iunie 2016. Ulterior a mai fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 11 iunie 2019, într-un alt dosar, la o pedeapsă de 10 ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat că a autorizat plăți nelegale, prejudiciind instituția cu peste 30 milioane de lei şi statul cu peste un milion de lei.
- Dumitru Buzatu (PSD Vaslui): președinte Consiliului Județean Vaslui, a fost arestat preventiv, în anul 2023 și se află sub acuzare pentru corupție, fiind investigat pentru presupuse acte de mită și abuz în serviciu: luare de mită de la un om de afaceri din Vaslui pentru un contract de modernizare de drumuri.
- Sorin Frunzăverde (PDL și PNL): fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Timișoara, în anul 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare și cursuri de reintegrare în societate, pentru infracțiunea de folosire a influenței ori autorității pentru obținerea de foloase necuvenite;
- Florin Țurcanu (PNL Botoșani): fost președinte al Consiliului Județean Botoșani, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Suceava, la 9 decembrie 2022, la doi ani şi 6 luni de închisoare, cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Anterior, pe 11 decembrie 2014 Țurcanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Suceava la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual.
- Ionel Arsene (PSD Neamț): fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Brașov, pe 10 martie 2023, la șase ani și opt luni de închisoare cu executare pentru corupție și abuz în serviciu. Ionel Arsene s-a predat autorităților în Italia după ce a fost dat în urmărire internațională.
- Liviu Dragnea (PSD Teleorman): fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul ”Referendumul”. Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, tot de ICCJ, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
În concluzie, aceste povești de corupție și abuz de putere reflectă o problemă persistentă în administrația locală din România. De la promisiuni nerespectate și influență politică dubioasă până la manipularea fondurilor publice și condamnări severe, aceste cazuri subliniază necesitatea unei reforme continue în sistemul de justiție și de administrație. Deși aceste „telenovele” ne oferă o imagine sumbră a corupției, ele ne pot și învăța despre importanța transparenței și responsabilității în funcțiile publice. Speranța noastră este că astfel de cazuri vor deveni din ce în ce mai rare, iar reformele necesare vor aduce o schimbare pozitivă pentru comunitățile afectate.
Corupția, șpaga și mita nu sunt doar probleme administrative, ci afectează profund încrederea publicului în instituții și echitatea sistemului. Este esențial ca reformele să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie implementate și monitorizate eficient. Integritatea și transparența sunt fundamentale pentru restaurarea încrederii și pentru asigurarea unui viitor mai echitabil și just pentru toți cetățenii.
Noi sperăm că, astfel de cazuri, vor deveni din ce în ce mai rare și că reformele necesare vor aduce o schimbare pozitivă pentru comunitățile afectate. Doar prin acțiuni decisive și o cultură a responsabilității putem spera la un sistem mai curat și mai eficient.
În România umorul este garantat. Nu se plictisește nimeni!
Sursa: Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție
Editor: Felix
- MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook
MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
