8 August 1518 – O invazie în Moldova a tătarilor este respinsă de vornicul Petrea Cărăbăţul
În timpul domniei lui Ștefăniță Vodă, fiul lui Bogdan al III-lea (n.r. cel Orb) și nepotul lui Ștefan cel Mare, după ce Ștefăniță încheie un tratat cu polonezii, tătarii invadează Moldova la îndemnul Imperiului Otoman, deranjat de alianța polono-moldavă.
Tătarii intră în Moldova, dar sunt înfrânţi de vornicul Ţării de Jos Petrea Cărăbăţul la 8 August 1518, care primeşte ajutor şi de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru, lângă târgul Şerbanca la Prut. Deși este puțin abordată și dezbătută, victoria oastei moldovenești împotriva tătarilor din 1518 din timpul domniei lui Ștefăniță Vodă este o pagină glorioasă din istoria militară a poporului român. În vreme ce slavii din jurul Moldovei se aflau de secole bune sub dominația și teroarea constantă a năvălirii hoardelor tătare, Moldova a repurtat multe victorii decisive împotriva tătarilor.
Ce consemnează Letopisețul de la Putna despre această bătălie:
„În anul 7026 (1518), luna lui August în 9, bătu Ștefan voievod pe Tătari la Prut și-i goni peste câmp până în Ciuhru, omorându-i și prinzându-le căpeteniile lor”
Letopisețul de la Putna
De asemenea, bătălia este descrisă în Letopisețul Țării Moldovei și de către cronicarul moldovean Grigore Ureche, în prima jumătate a secolului al XVII-lea:
“Cându au intrat în țară Albu sultanu cu tătarii și l-au bătut Ștefan vodă, leatul 7026 (1518) avgust 8
În al doilea anu a domnii lui Ștefan vodă, în luna lui avgustu, 8 zile, rădicatu-s-au Albu sultan cu tătarii de la Piericop, cu multă oaste tătărască și au trecut Nistrul, fără véste și au tras cătră Prut, de au ajunsu la locul ce să chiamă Șerbanca. Și déciia s-au apucat a prăda țara. Ci norocul cel bun al lui Ștefan vodă, s-au prilejitu cu oaste gata în gura Goroviei și au dat véste și țărâi, de sârgu să să strângă. Și dacă s-au bulucitu, suindu pre Prut în sus, au trimis Ștefan vodă pre Petrea Cărăbățu vornicul și cu toți giosénii să treacă Prutul. Și daca au luatu învățătură și au trecut Prutul, luundu ajutoriu den Dumnezeu, luni dimineața, în răvărsatul zorilor, i-au lovit fără véste, cându ei nici o grijă nu avea și cu norocul lui Ștefan vodă i-au răzbit și mulți din tătari au pieritu, mulți în Prut s-au înecat și s-au fostu înglotindu în Ciuhru. Și pre mulți i-au prinsu vii, așijdirea și pre doi mârzaci mari, anume: Tamizu și Bicazu. Și câți au rămas, i-au gonitu priste câmpi, tăindu-i și săgetându-i, pănă la Nistru. Acolo fiindu obosiți caii de fugă multă, intrându în Nistru s-au înecatu, numai sultanul cu puțini au scăpat, însă și el rănit rău în cap, de s-au întors cu multă pagubă și pierire și rușine. Încă și aceia câți au scăpat, fără arme și fără cai au scăpat.
Iară Ștefan vodă s-au întorsu cu mare laudă și au dat învățătură tuturor boierilor să să strângă la Hârlău, la zioa sfântului mucenic Dimitrie și acolo daca s-au adunat, ospéțe și bucurie mare au fostu, și pre toți vitéjii cei buni i-au dăruit Ștefan vodă. Și décii ș-au luat luiș doamnă.”
Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei
Opinia istoricilor este că această invazie a tătarilor s-a desfășurat pe aliniamentul Prut–Ciuhur–Ștefănești–Șerbaca, ținând cont de izvoarele scrise care fac referire la această bătălie: Letopisețul de la Putna, Letopisețul Țării Moldovei scris de Grigore Ureche și Cronica moldo-polonă scrisă de Nicolae Brzeski la 1566.