În euforia pe care o simțeau românii pentru ce avea să se întâmple pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, un tren al Marii Uniri a traversat o bună parte din teritoriul Transilvaniei, ducând sute de români nerăbdători să ia parte la cel mai important eveniment din istoria neamului românesc: Marea Unire de la Alba Iulia.
Pe data de 30 Noiembrie 1918 trenul cu români ajunge la gara din Războieni, acolo unde românii au parte de o primire de pomină: o gloată ostilă de 20 de husari aștepta cu puștile în mâini trecerea românilor prin gară.
“Deja în ziua de 30 noiembrie 1918 începând de la amiază, soseau la Alba Iulia tren după tren aducând o mulţime mare de români. Trenurile erau împodobite cu crengi verzi de brad şi cu drapele naţionale. Pe întreg parcursul nu conteneau chiotele de bucurie şi cîntecele patriotice, dintre care am reţinut următoarele : Deşteaptă-te române, Pe-al nostru steag e scris unire, Trecem batalioane, Sunt vînător, Hai să dăm mână cu mină, Mândri veseli vin dorobanţii, Ardealul ne cheamă etc. De la Cluj plecase în aceeaşi zi la orele 13 un tren personal care era însă arhiplin cu intelectuali români şi ţărani care se grăbeau la Alba Iulia. La toate gările unde se oprea acest tren agenţi plătiţi de guvernul maghiar, aruncau în vagoane manifeste contra unirii şi contra vechiului regat în limba română şi maghiară. La sosirea trenului în gara Războieni – în gară se plimbau pe peron vreo 20 de husari de la regimentul 9 din Zalău înarmaţi cu carabine şi turmentaţi.
Îndată ce s-a dat jos din tren un soldat român care purta tricolorul a fost lovit răpindu-i-se drapelul pe care-l avea asupra lui. L-au rupt in bucăţi, l-au călcat in picioare, urlând ca nişte sălbatici, iar când un preot român a îndrăznit să protesteze l-au bătut şi i-au smuls barba.Prin aceasta au indignat chiar pe ungurii, care călătoreau în tren aşa, că la văzul acestora numiţii s-au retras de pe peron.”, relata un martor ocular al acestor incidente premergătoare Marii Uniri
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Adrian Vervescu este elev al Colegiului Național ,,Traian” din Drobeta-Turnu Severin. Vine din zona de munte a Mehedințiului și iubește cu pasiune folclorul, portul popular din minunata sa zonă a Isvernei și, cum altfel, cântul popular în graiul mehedințean. ,,M-am născut într-o zi de toamnă, îmi spune Adrian, în toamna […]