Ucraina

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din istoria poporului român, și anume despre Memoriul de la Darnița din 26 aprilie 1917 sau despre “Declarația de la Darnița”, sau Memoriul-Manifest de la Darnița, care reprezintă un document memorabil al foștilor prizonieri de război din Armata Austro-Ungară aflați în Rusia, constituiți în primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Memoriul a fost adoptat în unanimitate, a fost tradus în limbile rusă şi franceză şi semnat de 250 de ofiţeri şi 250 de subofiţeri şi soldaţi, în numele tuturor voluntarilor români.

“Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare, între primii [după Ioan Bolovan], cel puțin cu 8 luni înainte ca președintele american, Woodrow Wilson să ceară „o dezvoltare autonomă” și cu un an și jumătate înainte ca Robert Lansig, secretarul de stat, să ceară în numele S.U.A. autonomia tuturor. De altfel cel care a înțeles mai bine și mai repede situația din absurdul imperiu feudal, în America, a fost fostul președintele Theodore Roosvelt (1901-1909).”

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

Vorbim de anul 1917, în timpul Primului Război Mondial. După dezastrul de la Turtucaia și alte pierderi suferite de armata română în 1916, mulți soldați români au fost luați prizonieri de armatele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria). O parte dintre acești prizonieri români au ajuns în lagăre din Imperiul Rus, printre care și lagărul de la Darnița (lângă Kiev, azi în Ucraina).

Prizonierii români au redactat un document adresat autorităților ruse și române, exprimându-și dorința de a fi organizați într-o legiune română voluntară. Ei voiau să lupte alături de Armata Română și aliații Antantei împotriva Puterilor Centrale. Practic, își reafirmau credința în cauza națională și voința de a lupta pentru unitatea și independența României. Acest memoriu este considerat un act de patriotism important. A contribuit la ideea formării Legiunii Române din Rusia, un proiect care a mers mai greu din cauza haosului creat de Revoluția Rusă. Este și o expresie timpurie a mișcărilor care aveau să ducă, în 1918, la Marea Unire.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

10 Octombrie 1841 – Se năștea Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale

O viață dedicată demnității, muncii și independenței economice a statului român Într-o zi de toamnă…

2 zile ago

10 Octombrie 1848 – Ziua în care ura lui Kossuth s-a ridicat împotriva Neamului Românesc

La 10 octombrie 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos rostea cuvinte care aveau să devină simbolul…

2 zile ago

10 Octombrie 1944: Masacrul de la Prundul Bârgăului, jertfa românilor uitați în umbrele istoriei

În toamna sângeroasă a anului 1944, când Ardealul de Nord era din nou teatru de…

2 zile ago

Invitație. Comemorarea eroilor români care au eliberat Clujul de sub ocupantul horthyst în 1944

Acum 81 de ani, Armata Română a înscris o pagină de glorie în istoria neamului:…

5 zile ago

4 Octombrie 1940 – Ziua în care Iulian Domșa, primul primar român al Zalăului, a fost alungat din propria sa țară

4 octombrie 1940 a rămas înscrisă cu durere în istoria Sălajului și a României. În…

o săptămână ago

4 Octombrie 1940 – Ziua Expulzărilor în Masă a Românilor din Ardealul de Nord care reprezentau coloana vertebrală a românismului

Istoria noastră poartă răni adânci, iar una dintre cele mai dureroase este legată de ziua…

o săptămână ago