10 Octombrie 1841 – Se năștea Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale
O viață dedicată demnității, muncii și independenței economice a statului român
Într-o zi de toamnă a anului 1841, la București, se năștea Ion I. Câmpineanu, un nume care avea să devină simbolul echilibrului, al responsabilității și al demnității în administrația românească. Provenit dintr-o familie de patrioți și oameni de stat, fiu al lui Ion Cîmpineanu, participant la mișcările de emancipare națională de la 1848, tânărul Ion I. Câmpineanu avea înscris în sânge idealul datoriei față de neam și credința într-o Românie puternică și suverană.
Cu o educație solidă și o viziune modernă asupra economiei, Câmpineanu avea să fie unul dintre întemeietorii Partidului Național Liberal, partid care a pus temelia României moderne. Într-o perioadă în care țara se clădea pe ruinele vechilor structuri fanariote și sub presiunile marilor imperii vecine, Ion I. Câmpineanu a înțeles că adevărata libertate a unei națiuni nu se apără doar cu armele, ci și cu instituții solide și o economie națională puternică.
Astfel, în 1880, el a fost numit primul Guvernator al Băncii Naționale a României, o instituție fundamentală pentru stabilitatea și independența financiară a statului. Sub conducerea sa, Banca Națională a prins viață, devenind garantul monedei românești și pilonul încrederii economice. Câmpineanu a organizat imprimeria, a supervizat tipărirea primelor bilete de bancă românești și a pus bazele regulamentului intern al Băncii, un act de pionierat într-o vreme în care România făcea primii pași spre modernitate economică.
Dar Ion I. Câmpineanu nu a fost doar un bancher. El a fost un om al ideilor mari, un patriot luminat, un slujitor al națiunii care a înțeles că prosperitatea unui popor se clădește prin muncă, educație și credință în destinul propriu. Până la moartea sa, în noiembrie 1888, a rămas devotat idealurilor de ordine, transparență și demnitate în administrația publică.
Astăzi, strada Câmpineanu din centrul Capitalei, timbrul emis în onoarea sa și amintirea sa în paginile istoriei economice românești nu sunt doar semne de recunoștință, sunt dovezi că România a avut și are oameni care și-au pus viața în slujba binelui comun.
Ion I. Câmpineanu a fost mai mult decât un guvernator, a fost un constructor de țară. Într-o epocă în care România își căuta drumul între imperii, el a înțeles că puterea unei națiuni stă în rânduială, în credință și în respectul față de propria identitate.
Astăzi, la 10 octombrie, îl cinstim ca pe un întemeietor al demnității economice românești, un model pentru generațiile de azi, care trebuie să ducă mai departe același crez: România să fie stăpână pe soarta ei, pe resursele ei, pe moneda ei și pe viitorul ei.