În timpul ședinței din 11 septembrie 2007 din Camera Deputaților deputatul Ioan Aurel Rus avea o intervenție rară printre politicienii români din perioada postdecembristă, abordând tocmai o temă de care fug mulți politicieni machiavelici din România: masacrele, atrocitățile și abuzurile înfiorătoare îndreptate împotriva populației românești din Transilvania.
Redăm integral declarația politică a deputatului Ioan Aurel Rus rostită în cadrul dezbaterilor parlamentare în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 septembrie 2007:
“În luna septembrie a fiecărui an, comemorăm cu resemnare victimele şi atrocităţile petrecute pe teritoriul Ardealului, greu încercat de istorie. Evenimentele petrecute la Ip şi Trăsnea, din septembrie 1940, au lăsat urme adânci, nu doar în sânul familiilor şi urmaşilor acestora, ci chiar mai departe, peste ani, în toată suflarea ce simte şi trăieşte româneşte.
Nu putem uita nici de evenimentele tristedin 14/15 octombrie 1944 de la Moisei. Anii au trecut. Rănile însă au rămas. Dacă am uita acestea, ar însemna să dispărem din istorie.
Nu cerem răzbunare. Nu vrem acest lucru. Trăim alte vremi, în alte conjuncturi. Suntem membri ai Uniunii Europene şi vrem să trăim în pace, alături de etniile din comunitate. Dar identitatea, naţionalitatea, tradiţiile şi suveranitatea nu le împărţim cu nimeni. Nu dorim deznaţionalizarea satelor româneşti.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsDacă în perioada 1800-1867, în Harghita şi Covasna au dispărut 31 de sate româneşti (14 în Covasna, 17 în Harghita), în perioada 1867-1918, 69 de sate (27 în Covasna, 42 în Harghita), să nu uităm că în anii 1940-1944 au dispărut 78 de sate româneşti (32 în Covasna, 46 în Harghita), la care se adaugă peste 540.000 de cetăţeni români de altă etnie decât ungurească şi săsească, trimişi la Auschwitz.
Administraţia ungurească din partea de nord-vest a României, din perioada 1940-1945, ca urmare a Diktatului de la Viena, a comis cele mai groaznice crime, masacre în masă împotriva românilor. Las aici lista cu toate satele în care s-au petrecut astfel de atrocităţi, şi vom aminti doar Prundul Bârgăului, din Bistriţa-Năsăud, în care 7 români au fost masacraţi, dintre care şi preotul satului, Vasile Raţiu.
Pentru a dovedi, cu fapte concrete, ce crime şi masacre au comis înaintaşii celor din aşa-numitul “Ţinut Secuiesc” din România în anii terorii ungaro-horthyste, iată câteva exemple privind crimele comise împotriva poporului român: Bixad (Satu Mare) – 7 persoane împuşcate; Brâncoveneşti (Mureş) – 11; Câmpia Turzii (Cluj) – 21; Cerisa (Sălaj) – 17; Chesani (Mureş) – 7; Corneşti Adamus (Mureş)- 17 militari; Cosniciu de Sus (Sălaj) – 19; Diosing (Bihor) – 6; Geaca (Cluj) – 12; Ghiroc (Timiş) – 18; Huedin (Cluj) – 4, între care şi părintele protopop Aurel Munteanu; Ip (Sălaj) – 157 români, între care şi preotul satului; Lechinţa de Mureş (Mureş) – 7, între care si învăţătorul satului, Gheorghe Negruţiu; Luduş (Mureş) – 14 evrei şi 5 români; Marca (Sălaj) – 13; Moisei (Maramureş) – 35 români şi 3 evrei; Mureşenii de Câmpie (Cluj) – 11 români, o unguroaică şi preotul satului, Andrei Bujor, îngropaţi în spatele casei parohiale; Prundu Bârgăului (Bistriţa-Năsăud) – 7, printre care şi preotul satului, Vasile Raţiu; Orşova (Mureş) – 20, între care şi primarul satului, Ioan Truta; Pesac (Timiş) – 12; Rediu (Cluj) – 42; Sărmaşu (Mureş) – 126 evrei şi 39 de români, între care şi preotul localităţii, Vasile Micu, şi prim-pretorul dr. Vasile Banu; Sucutard (Cluj) – 5; Şilea (Alba) – 4, între care şi preotul satului, Petru Cheşcheş; Tărian (Bihor) – 26; Trăsnea (Sălaj) – 125, între care şi preotul satului, Traian Costea; Zalău (Sălaj) – 6 etc.
Recensământul atrocităţilor e dureros. Pe lângă crimele comise, se adaugă batjocura, chinul şi bătăile celor ce au supravieţuit, preoţi, dascăli şi oameni de rând. Urmaşii hortiştilor adunaţi în organizaţii, asociaţii şi fundaţii şi astăzi umblă la sfârtecarea României prin metode specifice. De la predica din biserică, trecând la cuvântările publice şi până la munca de la om la om, aceste formaţiuni şovine, mai rău decât moliile, uneltesc divizarea României. Un ajutor extrem de mare se pare că l-au primit de la iresponsabilul preşedinte Traian Băsescu. În urma vizitei acestuia în judeţele Harghita şi Covasna dar mai ales în urma discuţiilor avute cu unii lideri ai UDMR, a apărut la marginea drumurilor României pancarta şovină amintind de ţinutul secuiesc. Nimic mai obraznic şi mai revoltător din partea celor care ne cer nouă toleranţă şi îngăduinţă cu ei, dar la rândul lor uită că sunt datori cu acţiuni similare. Ni se cere iertare. În durerea sufletului românesc şi a amintirilor triste vom spune că suntem în stare să o şi acordăm. Nu ni se poate însă cere să şi uităm. Ba mai mult, nu ni se poate impune să acceptăm noi provocări. Destul!”, a declarat deputatul Ioan Aurel Rus
Nota noastră: Dacă datele deputatului Ioan Aurel Rus provin din altă sursă decât cea a autorilor cărții “Țara Oașului în memoria documentelor – volumul I” ( n.r. Emanuil Rus (n.r. starețul Mănăstirii “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bicsad, Satu Mare) și Adrian Rezeanu), atunci deja vorbim la Bixad de o cifră cu mult mai mare a românilor uciși de către horthyști.
Un alt aspect important de reținut este dispariția a zeci de sate românești din Harghita și Covasna în trei etape istorice, una mai agresivă decât cealaltă: 1) în perioada 1800-1867, în Harghita şi Covasna au dispărut 31 de sate româneşti, 2) în perioada 1867-1918, 69 de sate și 3) în anii 1940-1944 au dispărut 78 de sate româneşti.
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
