A intrat frica in noi? Nu mai cutezam sa vorbim despre nationalism?

„Domnilor senatori,

S-a facut o atmosfera in strainatate, o atmosfera dușmanoasa Romaniei.Greseala cea initiala este ca atunci, cand am inceput sa ne cladim Romania Noua, am uitat sa ne facem un program de stat, un program bisericesc, un program cultural, un program economic, un program care sa cuprinda intreaga viata de stat si intreaga viata sociala.

Insufletirea cea mare, in generozitatea aceea de a da tuturor toate drepturile, noi am uitat ca inainte trebuie sa ne facem acest program care program și-l face fiecare tara, pentru ca mai inainte de toate trebuie sa avem in vedere țara și pe urma pe particulari. Trebuie sa ne facem acest program care sa domineze fara considerente la schimbarile de guvern, programul Statului Roman, care sta peste programele de partid.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

A intrat frica in noi? Nu mai cutezam sa vorbim despre nationalism?

Trebuia sa se faca un astfel de program, pe baza caruia sa stea fiecare guvern care se succedeaza si, daca am avea acest program facut, atunci este indiferent ca schimbarea de guverne, caci fiecare guvern vine și continua mai departe programul national stabilit odata pentru toti si pentru totdeauna.

Inchei cu dorința ca acum, cand se pun in discuțiune legile, cari au sa normeze noua viața politica, sa se puna pe baze nationale.
A intrat frica in noi? Nu mai cutezam sa vorbim despre nationalism?

Domnilor senatori, cand viu eu și zic ca ideea naționala trebuie sa strabata ca o suflare Dumnezeiasca toate instituțiile noastre, nu inteleg prin aceasta sovinismul, caci aceasta e o degenerare a nationalismului, ci sub ideia naționala ințeleg conștiința naționala, care este generoasa, dreapta, care stimeaza pe om, care stimeaza libertatea fiecaruia, ori de ce limba și lege ar fi.

De aceasta idee naționala nu are sa-i fie frica nimanui, pentru ca in aceasta idee naționala este generozitate, dreptate pentru toti si se cuprinde și ideea ca țara romaneasca romanii au susținut-o de mii de ani, romanii au facut-o, nu pentru altii, decat pentru a ramane a romanilor (aplauze prelungite).

Aceasta este ideea naționala și aici, domnilor, este conflictul cel mare intre noi și internaționali. Domnilor, eu nu sunt șovinist, nu urasc pe nimeni pe fața pamantului, dar imi iubesc neamul meu si țara mea si iubesc și pe acei cari sunt concetațenii mei. Strabunii noștri romani cu ce au cucerit lumea? Cine a ajuns in Roma s-a sfiit oare sa invețe limba latina? Nu. Cand vom susține și noi aceasta idee naționala nepangarita de uraciuni, atunci și la noi se va simți fiecare fericit sa se numeasca civis romanus, intr-o Romania a Romanilor”.

Roman Ciorogariu, fost Episcop al Oradiei, discurs ținut in Senatul Romaniei pe 18 noiembrie 1923

Foto: episcopiaoradiei.ro

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Politici "administrative" de izgonire a românilor din Turda la 1711

sâm mart. 26 , 2016
Pe 17 iulie 1711, Congregația tuturor nobililor din Turda ia hotărârea de a-i izgoni pe români din oras, nobilii fiind deranjați de faptul că se modifică procentul demografic în defavoarea maghiarilor și sasilor: “Aflăm că românii se înmulțesc foarte tare printre noi, în paguba noastră. Orașele și satele vechi, frumoase și locuite […]
Politici "administrative" de izgonire a românilor din Turda la 1711, foto: stiinta-pentru-toti.blogspot.ro

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News