Dupa toate cate s-au spus si cate s-au facut, iata ca totusi ni se dovedeste ca in asa zisul tinut secuiesc inca mai exista speranta. Redam mesajul unui domn din secuime, Ianosi Stefan, “un secui batran” asa dupa cum se recomanda chiar el insusi si care ne arata si o alta latura a secuilor. Prin ceea ce a transmis acest domn acum se leaga mai multe punti intre romani si secui decat cele pe care au incercat sa le construiasca generatii intregi de politicieni.
De fapt realitatea este ca politicienii s-au straduit tot timpul mai mult sa dezbine decat sa-i apropie pe oameni. Daca mai exista in secuime oameni ca Ianosi Stefan atunci Tinutul Secuiesc inca mai are sperante. Nadajduim ca acest “secui batran” nu este doar o aschie sarita prea departe de trunchi, o rara exceptie de la regula ci sunt la fel ca dansul si inca multi alti secui.
Si totusi mai exista speranta in asa zisul tinut secuiesc
“Dragii mei,Sunt un secui bătrân și prost…
La cei peste șaptezeci de ani pe care i-am tot târât prin țărâna și tina Ardealului am învățat un singur lucru, și anume: „ Răgetul măgarului nu se aude în ceruri!”Faptul că în numele grupului, a cărui existență o salut, a apărut o anume precizare față de ” istoria paralelă”, precizare care este jignitoare la cei peste 90 % dintre cei de etnii maghiare care au trăit și trăiesc în bună înțelegere cu românii, indiferent dacă în zonă ei sunt majoritari sau „ minoritari” ca-n Harghita.
Cei care se erijează în reprezentanții și corifeii maghiarimii din Transilvania confundă Istoria, cea mai frumoasă povestire din viata mea, cu un sutien, considerând că ambele trebuie și pot deforma realitatea. Iubite cititor necunoscut, rogu-te frumos să nu cataloghezi cele de mai sus drept demagogie iredentistă din partea unui etnic maghiar care spre părerea de rău a multor capsomani se simte în primul rând ARDELEAN.
Fiind bogat numai în „valuta” numită TIMP LIBER, în rest având aceleași beteșuguri ca fiecare pensionar din România(pardon, am greșit… trebuia să scriu ca majoritatea pensionarilor, deoarece sunt și pensionari din categoria pensiilor nesimțite, în fruntea listei fiind chia Băsescu, cel care a elaborat acest concept) de-a lungul anilor, atunci când câte o săritură peste cal a unor politiceni români sau maghiari, m-a zgândărit la rărunchi, scârba fiind mascată de unele făcături, aidoma celor de mai jos.
SUNT SECUI
Celor care erijându-se în corifeii
maghiarimii din România, vor autonomie.
Sunt secui, secui rămîn
Și trăiesc pe plai străbun.
Ardelean fiind se știe
Că-s vlăstar de Românie.
Chiar de graiu-i altă limbă
Inima mea nu se schimbă,
Dragostea îmi prisosește,
Simt, trăiesc pe românește.Doamne, bate-l pe ăla care
Vrea a noastră dezbinare,
Fă-L, Preabunule să știe
Secuii nu vor… autonomie.
05.01.2013SUNT…
Sunt mai român ca toți românii,
De ciuda mea plesnesc străinii
Și sunt secui de când mă știu,
De când în lumea asta-s viu.Un nor stingher amarnic plânge,
Ș-un dor amar inima-mi frânge,
Sunt spin în ochi de venetici,
Mă vor departe, sunt aici.Prin ani mi-a reușit a strânge
Ce Iancu mi-a lăsat în sânge,
Ce stând pe tronul roș ca oja
Mi-a hărăzit secuiul Doja.Am fost în rang de ardelean săltat
De vodă Mihai , la descălecat,
Și rangul mi-a fost consfințit
Cînd România mare s-a numit.De aceea nu mă-nghit hainii,
Că-s mai român ca toți românii
Și strig în față ori și cui
Sunt cel mai cel între secui.Nu dau socoată nimănui,
De-s pământeni, sau de hai-hui,
De când mă știu, din neam în neam,
Eu sunt Român, Secui și Ardelean26.o4.2000
A U T O N O M I EVâscul, dintr-un plop, de sus,
A stigat, clar, cu tărie,
Disperat, c-avea de spus,
Musai, vrea autonomie,
El fiind între foioase
Veșnic tânăr, veșnic verde,
Chiar de nu are foloase
La noroc e bun , se crede.
Plopu-nalt, măreț, cu fală,
I-ar fi zis: Iubite frate,
Tu, nu faci nici o scofală,
Dacă nu te țin în spate.
Deci mai bine dă-te jos,
Pe pământ, între copaci
Și atunci, mă rog frumos,
Larmă-ntr-una poți să faci.Asemenea cu vâscul cocoțat
În vârful plopului, la vie,
Sunt unii ce nejustificat
Visează-n van ”Autonomie!”
05.01.2013.Vă mulțumesc pentru înțelegere și răbdarea de a lectura aceste făcături.
Ianosi Stefan”
Sursa:
[1] facebook.com/stianosi?fref=nf
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News