Publicând anunţul Societăţii pentru Cultura Românească privind sărbătorirea Limbii Române la 6 septembrie, concomitent cu părerea de rău că anul acesta Cernăuţiul nu va fi sincronizat la pulsul Ţării, prima întrebare ne-a fost ce am putea face noi, ziariştii de la „Zorile Bucovinei”, pentru ziua de 31 august, declarată şi oficializată în Patria noastră istorică ca Sărbătoare naţională a românilor de pretutindeni. Aveam câteva idei pe care ezitam să le materializăm în cadrul redacţiei, chibzuind asupra unei activităţi care să nu ne atragă în pălăvrăgeală sau festivism.
Dar frământările şi emoţiile ni s-au temperat, odată cu sosirea înaltei delegaţii din Ţară, care ne-a insuflat încrederea că nu suntem lăsaţi singuri, că avem un sprijin de la Bucureşti şi prilej de a ne bucura de Sărbătoarea Limbii Române, în unison cu românii de pretutindeni, deşi senatorul Viorel Badea ne-a asigurat că noi, cei din Cernăuţi, nu ne încadrăm în acest „pretutindeni”, fiind mult mai apropiaţi Patriei istorice.
„Şi aceasta, graţie faptului că nici nu există alt loc mai potrivit pentru omagierea limbii române decât alături de Mihai Eminescu, la Cernăuţi”, ne-a mai asigurat dl Viorel Badea, în calitatea-i de părinte al Legii cu privire la sărbătorirea Limbii Române la 31 august, dată care anul acesta s-a nimerit la începutul săptămânii, în zi de lucru. Totuşi, dacă Limba Română ne este ca o Sfântă Catedrală, apoi hramul ei se cuvine sărbătorit în orice zi ar fi, aşa cum îşi cinstesc creştinii din satele noastre, dar şi de pretutindeni, hramurile bisericilor.
Cititi intreg articolul pe zorilebucovinei.com
[tp_product id=”194100814″ feed=”396″]
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.