Rugaciunea Tatal Nostru din imaginea de mai sus pare a fi scrisa intr-o limba apropiata de limba romana moderna, nu-i asa? In cartea “Adevărata obârşie a poporului român” de Valeriu D. Popovici-Ursu, Paris ni se spune ca de fapt aceasta este una din variantele rugaciunii Tatal Nostru, scrisa într-un dialect celt al provinciei Wallace din Anglia, rugaciune culeasa si publicata de catre istoricul britanic Chamberlayn intr-o lucrare monumentala care cuprinde rugaciunea Tatal nostru in cateva sute de limbi sau dialecte diferite.
Am putea spune ca de fapt ar fi o confuzie facuta de catre Chamberlayn intre numele provinciei Valahia cu cel al provinciei Wallace ( sau cum este numita aici, Wallica), insa in aceeasi lucrare gasim si varianta rugaciunii din Valahia:
Trebuie spus şi care a fost filiera prin care această versiune a ajuns la Chamberlayne: Nicolae Milescu i-a transmis-o lui Stiernhielm. De la Stiernhielm a fost preluată de Müller, iar de la acesta din urmă trece la Chamberlayne. Chamberlayne mai dă două versiuni româneşti, ambele identificate ca slave: prima este exact textul de mai sus (adică furnizat de Stiernhielm), dar trecut printr-o revizie îndoielnică la jumătatea drumului său european.
Cealaltă versiune, datând de pe la 1600, fusese publicată de Megiser. 1. Stiernhielm – Müller2 – Chamberlayne1 (identificat ca velş); 2. Megiser – Wilkins, Müller1 – Birndorff – Chamberlayne2 (identificat ca slav); 3. Stiernhielm – Müller2 – Birndorff – Chamberlayne3 (identificat ca slav).
Redând rugăciunea Tatăl nostru în cartea sa Adevărata obârşie a poporului român, profesorul Popovici observă şi atenţionează:
„rostirea rugăciunii Tatăl nostru în limba română de către o comunitate din Walles încă din secolul al XVIII-lea, atestă că celţii şi-au conservat în rugăciune nealterată limba pe care au vorbit-o încă de la creştinare”.
De asemenea, completează cu noi informaţii ceea ce se ştie despre rugăciune. Aflăm despre
„Luca Stroici, mare logofăt al Moldovei din secolul al XVI-lea că a transcris rugăciunea Tatăl nostru din cirilică cu litere latine, că istoricul polonez Stanislau Sarmecki a aflat de existenţa acestei rugăciuni cu litere latine şi a publicat-o într-un volum încă în anul 1597, care arată aşa cum o rostim astăzi”.
Şi atrage atenţia:
„varianta celtică seamănă mai românească decât cele două variante numite din Walahia, fiind mai aproape decât Tatăl nostru transcris de Luca Stroici”.
Poerinthele nostru cele ce eşti en cheri
Svintzascoese numele teu
Vie emperetzioe ta
Facoesa ve ta, cum en tzer ase şi pre poementu
Poene noastre datorii le nostre, cum şi noi se loesoem
„Tată nostru cine eși în cer, svințiască-se Numele Teu, șă se vie înparația Ta, șă se fie voiaTa, cum în cer așa șă pre pomănt. Pita noastră sațiosă dă-ne astădzi șă ne iartă noo datoriele noastre cum iartăm șă noi datornicilor noștri. Șă nu ne du în ispită, însă izbăveaște-ne de reu, că a ta iaste înparația șă putere șă slava în vecie. Amin.”
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Republica Moldova este asteptata in Europa. Declaratia apartine presedintelui parlamentului Estoniei, Eiki Nestor. Potrivit acestuia, Republica Moldova are toate sansele sa devina un stat european stabil, din punct de vedere politic, si de succes, din punct de vedere economic. In ajunul alegerilor parlamentare, parlamentarul estonian le-a dorit cetatenilor moldoveni intelepciune si rezistenta. In […]