RSS

De ce-o fi oare cel mai apreciat…

Aceasta este harta a…

Sute de români au protestat la B…

Peste 500 de persoan…

Ghid de manipulare: în ce hal de…

Până unde a putut aj…

Alexandru Cumpănașu despre Alian…

Dacă n-au reușit rup…

Cine sunt progresiștii de la Zia…

Râul Bahlui din Iași…

Guvernul României a donat Republ…

Bradul înalt de apro…

Alina Mungiu-Pippidi: "Cine treb…

Proiectul "România e…

"Anticorupția", o mare afacere p…

Mălin Bot continuă r…

Un bust al lui Avram Iancu, dezv…

Miercuri, 5 decembri…

Iohannis desființat de un jurnal…

Jurnalistul Cornel N…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea

Print Friendly, PDF & Email

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor după Unirea ţărilor române, la 1600, sub Mihai Vodă Viteazul, afirmarea tot mai puternică a dorinţei lor de a se uni într-un singur stat au alarmat cercurile reacţionare din Imperiul Habsburgic care, temându-se că vor pierde Transilvania, au început să conteste drepturile istorice ale românilor asupra vetrei lor străbune şi au născocit teoria părăsirii Daciei de către daco-romani în secolul al III-lea e.n., a formării poporului român undeva la sudul Dunării şi a imigrării sale la nordul Dunării, în secolele IX —XIII, în orice caz, după ce triburile maghiare ocupaseră Transilvania, pe care ar fi găsit-o pustie.

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea

Inventatorii acestei teorii au fost: căpitanul în armata habsburgică — Franz Joseph Sulzer în lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens…, vol. I —III, Viena, 1781—1782 şi funcţionarul de la cancelaria aulică din Viena — Johann Christian Engel, născut la Lieser, prin lucrările sale: Fortsetzung der allgemeinen Welthistoire durch eine Gessellschaft vem Gelehrten in Deutschland und England ausgeferigel, 5 vol., Halle; John Iacob Gebaur, 1797 — 1804, Geschichte des Ungarischen Reiches, Viena, 1813; Geschichte des Ungarischen Reichs und seiner Neberländer, Halle, 1804.

Vezi şi Joseph Karl Eder, doctor în filozofie la Universitatea din Budapesta (1778), prin lucrările: Supplex Libellus Valachorum Transylvaniae iura tribus receptis Nationibus communia postliminie sibi adseri postulatium, cum notis historico-criticis J.C.E., Cluj, 1791; Observation es criticae et pragmaticae ad Historiam Transylvaniae sub regibus Arpadianae et mixtae propaginis, Sibiu, 1803; Erdélyország ismertetésének zsengéje. Cluj —Sibiu,1796; Christiani Schesaei saxonis Transilvani Ruinae Pannonicae. Sibiu, 1797.

Peste o jumătate de secol, geograful Robert Roesler a reluat această teorie şi a încercat să-i dea o formă ştiinţifică, răstălmăcind o serie de date istorice şi lingvistice în lucrările sale: Das varrömische Dacien, Viena, 1864; Die Anfänge des Walachische Fürstenthums, Viena, 1867; Dacien und Romänen. Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens, Leipzig, 1871.

Deosebit de semnificativ este faptul că marile lexicoane ale vremii, inclusiv cele germane, nu au înregistrat teoria lui Roesler şi nici măcar pe autorul ei.

soldati Foederati din tribul Anglilor si primii dintre ei au ajuns in secolul IV in estul Britaniei.

soldati Foederati din tribul Anglilor si primii dintre ei au ajuns in secolul IV in estul Britaniei.

Sursa:

[1] Milton G. Lehrer, Ardealul pamant romanesc, Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1989

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline