fbpx

RSS

11 noiembrie 1918 - Armata germa…

Într-un vagon de tre…

Dispreț pentru lege din partea c…

Cristina-Ionela IURI…

Istoria ascunsă: Șarja de la Rob…

Deși soarta îți scoa…

La 10 noiembrie 1688 era finaliz…

La 10 noiembrie 1688…

9 noiembrie 1877 - Românii ocupă…

Bătălia de la Rahova…

Juncker vorbind despre o "revolu…

Joi, 7 noiembrie 201…

La 8 noiembrie 1874 era inaugura…

La 8 noiembrie 1874 …

Candidatul PNL, anticomunistul I…

Candidatul PNL, anti…

Varujan Vosganian: "În CNSAS,luc…

"În Consiliul Naţion…

Cotațiile internaționale pentru …

Prețurile la produse…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Încarc...

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea

Print Friendly, PDF & Email

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor după Unirea ţărilor române, la 1600, sub Mihai Vodă Viteazul, afirmarea tot mai puternică a dorinţei lor de a se uni într-un singur stat au alarmat cercurile reacţionare din Imperiul Habsburgic care, temându-se că vor pierde Transilvania, au început să conteste drepturile istorice ale românilor asupra vetrei lor străbune şi au născocit teoria părăsirii Daciei de către daco-romani în secolul al III-lea e.n., a formării poporului român undeva la sudul Dunării şi a imigrării sale la nordul Dunării, în secolele IX —XIII, în orice caz, după ce triburile maghiare ocupaseră Transilvania, pe care ar fi găsit-o pustie.

Continuitatea românilor în vatra lor strămoşească — Dacia — nu a fost contestată până la sfârşitul secolului al XVIII-lea

Inventatorii acestei teorii au fost: căpitanul în armata habsburgică — Franz Joseph Sulzer în lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens…, vol. I —III, Viena, 1781—1782 şi funcţionarul de la cancelaria aulică din Viena — Johann Christian Engel, născut la Lieser, prin lucrările sale: Fortsetzung der allgemeinen Welthistoire durch eine Gessellschaft vem Gelehrten in Deutschland und England ausgeferigel, 5 vol., Halle; John Iacob Gebaur, 1797 — 1804, Geschichte des Ungarischen Reiches, Viena, 1813; Geschichte des Ungarischen Reichs und seiner Neberländer, Halle, 1804.

Vezi şi Joseph Karl Eder, doctor în filozofie la Universitatea din Budapesta (1778), prin lucrările: Supplex Libellus Valachorum Transylvaniae iura tribus receptis Nationibus communia postliminie sibi adseri postulatium, cum notis historico-criticis J.C.E., Cluj, 1791; Observation es criticae et pragmaticae ad Historiam Transylvaniae sub regibus Arpadianae et mixtae propaginis, Sibiu, 1803; Erdélyország ismertetésének zsengéje. Cluj —Sibiu,1796; Christiani Schesaei saxonis Transilvani Ruinae Pannonicae. Sibiu, 1797.

Peste o jumătate de secol, geograful Robert Roesler a reluat această teorie şi a încercat să-i dea o formă ştiinţifică, răstălmăcind o serie de date istorice şi lingvistice în lucrările sale: Das varrömische Dacien, Viena, 1864; Die Anfänge des Walachische Fürstenthums, Viena, 1867; Dacien und Romänen. Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens, Leipzig, 1871.

Deosebit de semnificativ este faptul că marile lexicoane ale vremii, inclusiv cele germane, nu au înregistrat teoria lui Roesler şi nici măcar pe autorul ei.

soldati Foederati din tribul Anglilor si primii dintre ei au ajuns in secolul IV in estul Britaniei.

soldati Foederati din tribul Anglilor si primii dintre ei au ajuns in secolul IV in estul Britaniei.

Sursa:

[1] Milton G. Lehrer, Ardealul pamant romanesc, Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1989


Comentarii

comentarii

telekom.ro
Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta
elefant.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info

Comodo SSL