Drama romanilor din Ucraina. „Nu am vrut sa numesc limba romana limba moldoveneasca „
Nota noastra: In timp ce in Romania taxele si impozitele romanilor sunt folosite pentru a scarpina in cornite unele minoritati care apoi obisnuiesc de regula a se intoarce sa ne impunga cu niste coarne „gata scarpinate” si sa loveasca mereu in Constitutia Romaniei, sa batjocoreasca simbolurile si insemnele nationale, romanii din afara granitelor au parte de niste tratamente injositoare si sunt discriminati din toate punctele de vedere.
Oare nu ne-am saturat de imbecilii care conduc Romania si sprijina de 25 de ani un curent antiromanesc atat in Romania cat si in afara tarii? Cat sa mai rabdam ca acesti vanzatori de tara sa-si bata joc de banul public finantand organizatii si activitati extremiste, iredentiste maghiare cand romanii nostri din afara granitelor sufera niste umilinte greu de imaginat?
Drama romanilor din Ucraina. „Nu am vrut sa numesc limba romana limba moldoveneasca „
Parlamentul Ucrainei a abrogat legea privind limbile regionale, care permitea ca în zonele unde 10% din populaţie vorbeşte o altă limbă maternă, aceasta să devină limbă regională. Etnicii români spun că legea a fost aplicată neunitar, întrucât a fost dată să avantajeze minoritatea rusă, pentru că punerea ei în practică a ţinut strict de autorităţile locale.
Cele mai mari probleme legate de limbă le are, şi astăzi, minoritatea română din regiunea Odessa.
„E o taină a neamului nostru când auzim vorbind româneşte, un cântec românesc şi lacrima curge fără să vrei! Asta ca Dumnezeu ne ţine aici, măcar de pomină să rămânem! Am fost, timp de 100 de ani, cetăţeni a patru state, fără să ieşim din ogradă. Satul Borisokska este unul conservator, oamenii trăiesc ca moşii şi strămoşii noştri”, spune Nicolae Moşu, reprezentantul Societăţii Românilor din Raionul Tatarbunar.
În Ucraina sunt înregistraţi oficial 400.000 de cetăţeni de etnie română. 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud. Acolo, minoritatea română are cele mai mari probleme. Din cauza divizării artificiale dintre români şi moldoveni. Zinaida Pinteac a fost nouă ani directorul şcolii din satul Staroselie.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News„Nu am vrut să numesc limba română „limba moldovenească”. În popor i se spune limba moldovenească, şi eu tot nu văd nimic rău în asta, dar eu m-am străduit ca elevii să înţeleagă numirea corectă a limbii ca să înţeleagă identitatea noastră. Că noi atâta timp cât am fost în URSS, am fost despărţiţi ca două popoare: moldoveni şi români. Asta a rămas de la comunism, frica asta! Dar după `97, după ce s-a semnat tratatul cu România, ceva, brusc, s-a schimbat. Şi din `98 cei care predau limba română au început să fie urmăriţi de conducerea ucraineană”, spune Zinaida Pinteac, profesor din satul Starostelie, raionul Sărata.
Zinaida Pinteac nu s-a lăsat intimidată. A susţinut dreptul la cultură şi identitate proprie a etnicilor români şi a insuflat acest lucru elevilor săi.
„În ceea ce priveşte cărţile în limba română, sunt categoric interzise în şcoli. După ce am fost eliberată din funcţia de director, în 2000, din 2001 directorul care m-a înlocuit, a încărcat o remorcă plină cu manuale cu literatură română, absolut tot ce-a fost românesc, a fost dat la maculatură. Alergau copiii din urma celor care duceu cărţile să le ia acasa, dar nu. Le-au încărcat în saci şi le-au dat la maculatură”, povesteşte profesoara din satul Starostelie.
Ileana Şchiopu a predat limba română 35 de ani în satul Oziornoe. Acum este la pensie şi explică ce s-a schimbat în sistemul de învăţământ din regiune:
„Avem o programă specială. Înainte era aceeaşi ca şi în regiunea Cernăuţi. Acum, de vreo 10 ani, autorităţile de la Odessa au considerat că noi nu suntem de etnie românaă suntem moldoveni, şi au schimbat programa. Programa noastră se numeşte acum Limba şi Literatura Moldovenească”.
În 1991, anul în care Ucraina şi-a declarat independenţa, în sudul Basarabiei existau 18 şcoli cu predare integrală în limba română. Acum, dacă au mai rămas câteva. Cărţile româneşti ajung în regiunea Odessa mai mult clandestin.
„La noi, aici, e periculos să te declari român!”, afirmă un localnic.
În regiunea Cernăuţi, nu există o librărie de unde să poată fi cumpărate cărţi în limba română, dar situaţia diferă semnificativ faţă de cea din regiunea Odessa, din sudul Basarabiei.
„Cine vrea să vorbească limba română, o face. În şcoli dacă directorul vrea studiu în limba română, acela nu e oprit, depinde de voinţa directorului şi a primarului”, explică situaţia jurnalistul din regiunea Cernăuţi, Ilie Zegrea.
Românii din Transpacarpatia aşteaptă să vadă care vor fi consecinţele abrogării legii privind limbile regionale.
„În regiunea Transcarpatia peste tot, limba română a fost declarată limbă regională, să nu înceapă problemele legate, în primul rând, de învăţământ, de cultură, de biserici. Vom vedea!”, spune Ilie Mihai Botoş, reprezentantul Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia.
Sursa:
[1] stiri.tvr.ro
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
