Drama romanilor din Ucraina. “Nu am vrut sa numesc limba romana limba moldoveneasca “

Nota noastra: In timp ce in Romania taxele si impozitele romanilor sunt folosite pentru a scarpina in cornite unele minoritati care apoi obisnuiesc de regula a se intoarce sa ne impunga cu niste coarne “gata scarpinate” si sa loveasca mereu in Constitutia Romaniei, sa batjocoreasca simbolurile si insemnele nationale, romanii din afara granitelor au parte de niste tratamente injositoare si sunt discriminati din toate punctele de vedere.

Oare nu ne-am saturat de imbecilii care conduc Romania si sprijina de 25 de ani un curent antiromanesc atat in Romania cat si in afara tarii? Cat sa mai rabdam ca acesti vanzatori de tara sa-si bata joc de banul public finantand organizatii si activitati extremiste, iredentiste maghiare cand romanii nostri din afara granitelor sufera niste umilinte greu de imaginat?

Drama romanilor din Ucraina. “Nu am vrut sa numesc limba romana limba moldoveneasca “

Parlamentul Ucrainei a abrogat legea privind limbile regionale, care permitea ca în zonele unde 10% din populaţie vorbeşte o altă limbă maternă, aceasta să devină limbă regională. Etnicii români spun că legea a fost aplicată neunitar, întrucât a fost dată să avantajeze minoritatea rusă, pentru că punerea ei în practică a ţinut strict de autorităţile locale.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Cele mai mari probleme legate de limbă le are, şi astăzi, minoritatea română din regiunea Odessa.

“E o taină a neamului nostru când auzim vorbind româneşte, un cântec românesc şi lacrima curge fără să vrei! Asta ca Dumnezeu ne ţine aici, măcar de pomină să rămânem! Am fost, timp de 100 de ani, cetăţeni a patru state, fără să ieşim din ogradă. Satul Borisokska este unul conservator, oamenii trăiesc ca moşii şi strămoşii noştri”, spune Nicolae Moşu, reprezentantul Societăţii Românilor din Raionul Tatarbunar.

În Ucraina sunt înregistraţi oficial 400.000  de cetăţeni de etnie română. 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud. Acolo, minoritatea română are cele mai mari probleme. Din cauza divizării artificiale dintre români şi moldoveni. Zinaida Pinteac a fost nouă ani directorul şcolii din satul Staroselie.

“Nu am vrut să numesc limba română “limba moldovenească”. În popor i se spune limba moldovenească, şi eu tot nu văd nimic rău în asta, dar eu m-am străduit ca elevii să înţeleagă numirea corectă a limbii ca să înţeleagă identitatea noastră.  Că noi atâta timp cât am fost în URSS, am fost despărţiţi ca două popoare: moldoveni şi români. Asta a rămas de la comunism, frica asta! Dar după `97, după ce s-a semnat tratatul cu România, ceva, brusc, s-a schimbat. Şi din `98 cei care predau limba română au început să fie urmăriţi de conducerea ucraineană”, spune Zinaida Pinteac, profesor din satul Starostelie, raionul Sărata.

Zinaida Pinteac nu s-a lăsat intimidată. A susţinut dreptul la cultură şi identitate proprie a etnicilor români şi a insuflat acest lucru elevilor săi.

“În ceea ce priveşte cărţile în limba română, sunt categoric interzise în şcoli. După ce am fost eliberată din funcţia de director, în 2000, din 2001 directorul care m-a înlocuit, a încărcat o remorcă plină cu manuale cu literatură română, absolut tot ce-a fost românesc, a fost dat la maculatură. Alergau copiii din urma celor care duceu cărţile să le ia acasa, dar nu. Le-au încărcat în saci şi le-au dat la maculatură”, povesteşte profesoara din satul Starostelie.

Ileana Şchiopu a predat limba română 35 de ani în satul Oziornoe. Acum este la pensie şi explică ce s-a schimbat în sistemul de învăţământ din regiune:

“Avem o programă specială. Înainte era aceeaşi ca şi în regiunea Cernăuţi. Acum, de vreo 10 ani, autorităţile de la Odessa au considerat că noi nu suntem de etnie românaă suntem moldoveni, şi au schimbat programa. Programa noastră se numeşte acum Limba şi Literatura Moldovenească”.

În 1991, anul în care Ucraina şi-a declarat independenţa, în sudul Basarabiei existau 18 şcoli cu predare integrală în limba română. Acum, dacă au mai rămas câteva. Cărţile româneşti ajung în regiunea Odessa mai mult clandestin.

“La noi, aici, e periculos să te declari român!”, afirmă un localnic.

În regiunea Cernăuţi, nu există o librărie de unde să poată fi cumpărate cărţi în limba română, dar situaţia diferă semnificativ faţă de cea din regiunea Odessa, din sudul Basarabiei.

“Cine vrea să vorbească limba română, o face. În şcoli dacă directorul vrea studiu în limba română, acela nu e oprit, depinde de voinţa directorului şi a primarului”, explică situaţia jurnalistul din regiunea Cernăuţi, Ilie Zegrea.

Românii din Transpacarpatia aşteaptă să vadă care vor fi consecinţele abrogării legii privind limbile regionale.

“În regiunea Transcarpatia peste tot, limba română a fost declarată limbă regională, să nu înceapă problemele legate, în primul rând, de învăţământ, de cultură, de biserici. Vom vedea!”, spune Ilie Mihai Botoş, reprezentantul Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia.

Rusia și Vestul: Dincolo de Ucraina si Moldova, sursa imagine: sofrep.com
Rusia și Vestul: Dincolo de Ucraina si Moldova, sursa imagine: sofrep.com

Sursa:

[1] stiri.tvr.ro

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Prof. Dr. Ioan Scurtu: "Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român"

mar feb. 3 , 2015
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” După 25 de ani de libertate, asistăm la tentative vizibile de ştergere a identităţii naţionale, puse în practică de cei care „s-au săturat de România”. Trecutul este „rescris”, ca într-un cunoscut roman („1984”), iar studiul […]
Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu: "După 1989 s-a dezvoltat, în România, un foarte puternic şi agresiv curent antinaţional", sursa imagine: facebook.com/ioanscurtu.ro

Poate vă place și:

libris.ro