Gheorghe Suveiche, un mare erou timocean

La 7 aprilie 1941, Belgradul se rasculase si se revoltase pentru ca primul ministru Cvetkovici-Macek , (din partea Croatiei) semnase un pact cu Hitler de care sarbii nu vroiau sa auda, iar comunistii ies in strada si pun in miscare tineretul iugoslav.

In fruntea acestor manifestatii incepute la Belgrad sub conducerea generalului Dusan Simovici se aflau elitele comuniste trimise de Moscova care au demonstrat pana la 13 aprilie 1941, cand Germania, fara vreun avertisment au intrat cu armata de tancuri si au ocupat Iugoslavia in 7 zile fr s se trag un foc. Atunci cad prizonieri aproximativ 450 000 de soldai sarbi dintre care o parte sunt trimisi sa lucreze in fabricile bombardate din Germania, iar alt parte in lagrele din vecintate din Bulgaria.

Gheorghe Suveiche, un mare erou timocean

Atunci apare un providential lider în Timoc-Serbia numit Gheorghe Suveiche nascut în Grabovia de lânga Cladovo din dreptul Severinului. În tinereţe Gheorghe Suveiche a fost preot în satul Rajac , Zlocutea sau Alexandrovac.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Parintele Gheorghe Suveiche, vazand cum se precipita evenimentele din Serbia si Iugoslavia, trece Dunrea si ia legatura cu romanii din Banatul sarbesc de la Varset, adica cu dr. Alexandru Butoarca fost deputat si director al ziarului „Nadejea” din Varset, cu presedintele „ASTREI BANATENE” Adam Fistea si tanarul economist Traian Mucuceanu.

El infiinteaza la Tr. Severin „Comitetul Timocean” in care parintele Suveiche avea 2 secretari pe poetul Constantin Miulerca din Timisoara si pe domnisoara Corlatean din Severin, iar biroul comitetului isi avea sediul intr-o cldire din port.

Intre 1941-1944, in interesul ocrotirii romanilor dintre Morava-Timoc și din Banatul sarbesc, se inființeza la Turnu-Severin „Comitetul Timocean” (cu sediul in port), avand ca Președinte pe preotul Gheorghe Suveiche (arestat se pare ulterior de Gestapo și mort intr-un bombardament, dupa spusele poetului Constantin Miu-Lerca, in lagarul de concentrare de la Dachau), iar secretar pe Cristea Sandu Timoc.

Preotul Gheorghe Suveiche , este arestat de nemti in 1942, la intrigile generalului Nedici, este dus in lagar in Germania si moare la Dachau (1943-1944): el ceruse maresalului Antonescu anexarea de catre Romania a provinciei, intrucat o tara care-si asupreste cetatenii, nu merita sa-i administreze, acesta era argumentul sau de atunci.Lui Cristea Sandu Timoc din Alexandrovac (Zlocutea) este acuzat ca raspandea manifeste/ ziare printre romanii timoceni, pentru care ceruse drepturi culturale si i se insceneaza proces fiind silit sa fuga in Romania.

In gigantica inclestare care zgudue astazi temeliile tuturor nedreptelor oranduiri, poporul roman de pretutindeni isi regaseste fiinta, eliberat sufleteste, cu elanul incordat spre jertfa, cu vointa hotarata spre victorie.

Astazi si cei mai de departe, cei necunoscuti, cei instrainati si dositi de vitregia asupririlor, asculta imnul de foc al trezirii intregului neam.

Astazi si cei peste cinci sute mii de romani dintre Timoc si Morava, isi inalta fruntile „desteptati din somnul cel de moarte in care ii adancira barbarii de tirani”.

Si, ei cred, asa cum cred in cinstirea mortilor, in botezul copiilor, in cantecul si graiul lor stramosesc, ca,

„Desrobirea de la Rasarit, nu afost numai o desrobire de pamanturi, ea a fost o chemare noua, a neamului nostru , spre mari impliniri si noi destine.”

Pentru vesnicia romaneasca, temeiul cel de nesdruncinat, garantia marilor impliniri viitoare, este natalitatea si unitatea pamantului si a poporului romanesc.

Gheorghe Suveiche, un mare erou timocean, sursa imagine: astraromana.wordpress.com
Gheorghe Suveiche, un mare erou timocean, sursa imagine: astraromana.wordpress.com

Pr. Gh. Suveiche (al doilea din stanga), impreuna cu gen. Corneliu Dragalina si col. D. Tocineanu, pr. Adam Fistea, presed. Astrei Banatene din Varset, Ion Conciatu, director la „Curierul Banatului”, deputat liberal, C-tin Miulerca, poet, etc. – 1941, Timisoara

Acolo se intalneste voluntariatul viteaz al Romanilor de pretutindeni intr-o infratire inainte mergatoare definitivei victorii a eliberarii celor peste doua milioane si jumatate de Romani, de pe intreg cuprinsul raspandirii romanesti. Granitele trunchiate si prestigiul neamului , se refac.

Cu piepturile stanca, peste ape punti, cu sangele inaltandu-se vulcan, gonesc stranepotii lui Burebista, pana acolo,pana unde s-a infipt ultima sageata din arcul dacic al mostenirii lui.

Panslavismul activ s-a desfasurat pe axa Moscova- Belgrad, ca o opera metodica si constanta.

Axa prieteniei romano-germane-italiene se intretaie cu axa actiunei panslaviste, pe Dunare, – si tocmai acolo, unde acest rau are o importanta economica si militara deosebita.

Noua oranduire care se pregateste Europei, cu insasi contributia nemasurata de jertfe a Romaniei, va da neamului romanesc unitatea la care raspandirea , suferintele si jertfele lui il indreptatesc.

Axa panslavismului, sub presiunea acestor jertfe, sub taria neinvinselor asalturi ale cruciatilor dreptatii, s-a frant.

Panslavismul, oricare ar fi forma sub care se reintruchipeaza, oricare ar fi expresia sub care se manifesta, oricare ar fi masca sub care se ascunde, – scopul lui este acelas si unicul: stapanirea Dunarii si a neamurilor in bazinul ei.

Poporul romanesc care stapaneste istoriceste, etniceste si numericeste regiunea de pe ambele maluri ale raului Timoc, refuza cu indignare sa schimbe un jug cu altul. El sta darz pe pozitia convingerilor lui si asteapta pasnic ziua pe care o nadajduiesc toti Romanii.

Constiinta originei si a apartenentei sale, poporul timocean n-o indreapta impotriva nimanui, ci o incinge ca pe o puternica cuirasa de aparare fata de orice tentativa de noua si definitiva subjugare. Caci, in adevar, pentru romanii timoceni raspantia la care se gasesc acum e categorica.

Pentru intaia oara, istoria ne deschide larg poarta spre Rasaritul simbolic. Si pentru ultima oara. Alternativa, nu are cale launtrica, caci destinul ne striga cu glas poruncitor: „ACUM ORI NICIODATA !”

Dar neamul romanesc a raspuns cu fiecare strop de sange presarat pe urmele pasilor de glorie: „ACUM!”

Acum e momentul. Acum ne cheama la lupta Maresalul, calauzit de steaua de noroc a romanismului.

Tara noua se zideste pe mormintele eroilor romani. Tara de veacuri, tara dreapta si atotcuprinzatoare, tara de la Bug si pana la Morava.

Drumul de convingere si de lupta al Maresalului e trasat de mult ; din sorginte post-belica, inca de acum 22 de ani, cand la Versailles fu franta in doua inima Banatului.

Zarurile luptei sunt aruncate, Locotenent Colonelul anului 1919, conduce astazi ostile destinului de viata ale neamului intreg.

Iar credinta acestui neam da puteri de Arhanghel luptatorilor lui.

Surse:

[1] astraromana.wordpress.com

[2] www.scribd.com

[3] ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin

[4] archive.org/stream/VlahiiSuntRomani

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Noul VIRAL cu Mihai Bendeac: Luceafărul Lenuței

vin feb. 6 , 2015
Actorul Mihai Bendeac a realizat o nouă parodie, a cărei eroină este Elena Udrea. Bendeac o ironizează pe Elena Udrea, deputata cu 3 mandate de arestare emise de DNA. ”Luceafărul Lenuței” se numește parodia lui Bendeac și a ajuns viral pe net. Sursa: www.Rstiri.ro Abonează-te și la canalul nostru de […]
Noul VIRAL cu Mihai Bendeac: Luceafărul Lenuței

Poate vă place și:

libris.ro