Nicolae Dabija, redactor şef al săptămînalului chişinăuan “Literatura şi Arta”, ne aminteşte într-un articol publicat pe saitul Vocea Basarabiei, cum au ajuns la puşcărie nişte patrioţi basarabeni datorită scrisorii pe care securitatea lui Ceauşescu a trimis-o KGB-ului sovietic (personal tovarăşului Iuri Andropov, viitorul conducător al URSS). Reproduc din articolul domnului Dabija:
“În vara anului 1970 basarabeanul Alexandru Usatiuc-Bulgăre se afla la Bucureşti la invitaţia unor rude.
A solicitat o audienţă la Nicolae Ceauşescu, pentru a-i transmite un memoriu din partea Frontului Naţional Patriotic, organizaţie ilegală care activa pe teritoriul RSS Moldoveneşti. Documentul conţinea mai multe date şi argumente despre politica oficială de deznaţionalizare a românilor basarabeni, cărora li se interzicea să-şi vorbească limba, să-şi cunoască istoria, despre faptul că acestora le erau închise şcolile, bisericile, că nu li se permitea să-şi viziteze rudele din România, că nu aveau permisiune să se stabilească în oraşe, invadate de „specialişti” invitaţi din toate regiunile fostei URSS ş.a.m.d., ş.a.m.d.
Securitatea lui Ceauşescu şi Basarabia. Activitatea lui Ion Stănescu, “fondatorul unităţii anti-KGB” a Securităţii
Cui altuia să i se plîngă nişte români dacă nu „preşedintelui românilor”?!
Dar Ceauşescu a refuzat să-l primească, propunîndu-i să lase memoriul în cancelaria Consiliului de Stat.
Basarabenii mai păstrau în amintire imaginea acelui preşedinte curajos care îi înfruntase pe sovietici în august 1968, cînd trupele pactului de la Varşovia invadaseră Cehoslovacia.
Dar se vede că au dreptate cei care afirmă că de la cutezanţă la laşitate nu-i decît un singur pas.
„Marele patriot” român Nicolae Ceauşescu a înmînat mesajul – un strigăt de durere al Basarabiei înstrăinate – preşedintelui Consiliului Securităţii Statului, Ion Stănescu, care, la indicaţia şefului său, a transmis-o şefului KGB-ului sovietic, Iuri Andropov.
Iată scrisoarea plină de slugărnicie a aceluia care a trădat Basarabia şi a condamnat astfel la supliciu mai mulţi patrioţi basarabeni:
Strict secret
CONSILIUL SECURITĂŢII STATULUI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Nr. 14/006418 din 30.06.1970Către
Preşedintele Comitetului Securităţii de Stat
de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.
Tov. Andropov I.V.
MoscovaStimate tovarăşe Andropov!
În data de 12 iunie a.c., la Consiliul de Stat al R.S. România s-a prezentat cetăţeanul sovietic USATIUC Alexandr Vasilievici, născut la 23.02.1915, domiciliat în Chişinău, str. Lomonosov nr. 24, posesor al paşaportului N 482230 şi a cerut să fie primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, motivînd că doreşte să expună „o problemă importantă”.
Cu această ocazie numitul a lăsat un plic adresat Preşedintelui Consiliului de Stat, care conţinea un material dactilografiat pe 6 pagini, relatînd despre nişte acţiuni ale unor elemente din R.S.S. Moldovenească împotriva statului sovietic.
Usatiuc Alexandr Vasilievici nu a primit audienţă.
Considerînd că aceste acţiuni prezintă interes pentru organele sovietice de securitate, Vă trimitem plicul şi materialul lăsat de numitul la Consiliul de Stat al R.S. România.
Cu salutul tovărăşesc,
Preşedintele Consiliului Securităţii Statului
al Republicii Socialiste România
Ion Stănescu
(semnătura şi ştampila)În zilele imediat următoare sînt arestaţi Alexandru Usatiuc-Bulgăre, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur şi Alexandru Şoltoianu.
Ei sînt anchetaţi în beciurile KGB-ului din Chişinău aproape doi ani de zile.
Procesul va avea loc la 13 iunie 1972.
Alexandru Usatiuc-Bulgăre e condamnat la 7 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever, plus 5 ani de deportare în Siberia;
Gheorghe Ghimpu – la 6 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever;
Valeriu Graur – la 4 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever;
Alexandru Şoltoianu – la 6 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever, plus 5 ani de deportare în Siberia.
Aceeaşi acuzare trece dintr-un rechizitoriu în altul: „pentru propagandă şi agitaţie antisovietică cu scopul de subminare şi slăbire a puterii sovietice”.
Usatiuc-Bulgăre e închis într-un lagăr din regiunea Perm din munţii Ural, iar Ghimpu, Graur şi Şoltoianu sînt întemniţaţi în lagărele din Mordovia, în vecinătatea Polului Nord.
Nu aveau dreptul la corespondenţă, nu aveau dreptul să primească colete, umblau mereu flămînzi, lagărele erau neîncălzite, mulţi dintre deţinuţi decedînd din cauza frigului.
„Aşteptam cu groază sosirea iernii”, avea să povestească Gheorghe Ghimpu.
Cînd vor ieşi din lagăr, Valeriu Graur va reuşi să obţină aprobare pentru a pleca în România, patria tovarăşului Ion Stănescu … ca să se mai încălzească, iar ceilalţi trei vor reveni în Basarabia.
La sfîrşitul anilor ’80 aceştia se încadrează cu trup şi suflet în Mişcarea de Eliberare Naţională, situîndu-se în primele ei rînduri.
Gheorghe Ghimpu va deveni deputat în Parlamentul R. Moldova. Va fi unul dintre puţinii parlamentari care aveau biografie. Este cel căruia i s-a încredinţat să arboreze, la 27 aprilie 1990, primul drapel tricolor pe sediul Parlamentului. Ulterior va fi ales preşedinte al Partidului Naţional Român.
Alexandru Usatiuc-Bulgăre e învestit preşedinte al Asociaţiei Victimelor Regimului Totalitar-Comunist şi a Veteranilor Armatei Române.
Dar călăii lor nu-i vor ierta nici acum.
Ion Stănescu, acest Ieremia Golia al Neamului Românesc, după decembrie 1989 revine în marea politică: va fi secretar al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeţ.
În loc să-şi ceară scuze de la victimele sale, „tovarăşul” declara în interviurile acordate generos publicaţiei „Ţara”, organ al PPCD, că cei patru au fost nişte „provocatori”, iar dînsul nu a făcut decît să-şi apere ţara.
Un alt „tovarăş”, Răduică, general al securităţii române, unul dintre coautorii pîrei către cel care s-a dovedit a fi şi stăpînul securităţii româneşti Iuri Andropov, avea şi el să-i batjocorească pe cei patru martiri basarabeni, învinuindu-i că ar fi fost îndemnaţi de KGB să-i scrie lui Ceauşescu.”
Sursa:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News