“Despretuind Biserica noastra nationala si injosind-o, atei si francmasoni cum sunt toti, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternica in lupta nationala; dispretuind limba prin impestritari si prin frazeologie straina, au lovit un al doilea element de unitate; despretuind datinele drepte si vechi si introducand la noi moravurile statelor in decadenta, ei au modificat toata viata noastra publica si privata in asa grad incat romanul ajunge a se simti străin in tara sa proprie.
Eminescu despre religie si educatie
Odinioară o Biserica plina de oameni, toti avand frica lui Dumnezeu, toti sperand de la El mantuire si indreptandu-si vietile dupa invataturile Lui. Spiritul speculei, al vanatorii dupa avere fara munca si dupa placeri materiale a omorat sufletele…
Biserica lui Mateiu Basarab si a lui Varlaam, maica spirituala a neamului romanesc, care a nascut unitatea limbei si unitatea etnica a poporului, ea care domneste puternica dincolo de granitele noastre si e azilul de mantuire nationala in tari unde romanul nu are stat, ce va deveni ea in mana tagmei patriotice? Peste tot credintele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mana-n mana cu saracia claselor lucratoare, ameninta toata cladirea mareata a civilizatiei crestine.” ( „Timpul”, 14 aug. 1882).
„Scoalele primare nu sunt institute pentru propagarea stiinţei, ci institute de crestere (educatiune). Pe de alta parte, Biserica este asemenea un institut de crestere si influenta ei asupra scolii primare este cea mai folositoare…Stiinţa incepe abia acolo unde judecata e coapta, disciplina caracterului deplina, inainte de aceasta epoca nu exista decat crestere prin deosebite mijloace, din cari religia este cel mai puternic. Partea pur dogmatica a religiei se pierde cu vremea, dar samburele ei moral ramane si formeaza taria caracterului” ( „Timpul”, 11 oct. 1878).
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Susține GLASUL.info, presa independentă, susține adevărulDoneaza prin Transfer Bancar
Statul Liber din Fiume reprezinta de fapt un oras /formatiune statala (cu o suprafata totala de doar 28 km2) la frontiera dntre Italia si Croatia, constituita in urma unei interventii armate puse la cale de un grup de nationalisti sub comanda poetului Gabriele D’Annunzio. Actualmente, orasul Rijeka din cantonul Primorje-Gorski […]