Ardelenii catre Stefan cel Mare: “Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru carmuirea si apararea Ardealului”

Brasovenii il roaga pe Stefan cel Mare sa-i apere de turci (Aprilie 1479). Stefan cel Mare le scrie brasovenilor (Suceava, 20 Aprilie 1479):

„Va dau de stire ca oamenii nostri au venit din Tara Romanească (de Transalpino) si spun cu adevarat ca nespus de cruzii pagani, Turcii, au trecut iarasi, cu o alta oaste mare si foarte puternica, la Munteni, si nu stim gandul lor incotro bate […] Pe urma, daca stiti ceva despre Ali Beg, sa ne faceti cunoscut.”

Ardelenii catre Stefan cel Mare: “Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru carmuirea si apararea Ardealului”

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Raspunsul brasovenilor, scris pe acelasi document (26 Aprilie 1479):

„Multa supunere si slujba-ti aducem inainte de toate Mariei Tale. Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea si apararea Ardealului (Velut huiusmodi percep. debemus V.M. Dei gratia in gubernationem atque defensionem partium Transsilvanarum esse electam et deputatam). Ce vesti vrei sa stii, urmeaza. Iti dam de stire ca suntem in mare primejdie si la mare stramtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi.

In zilele trecute au facut in aceste parti ardelene o paguba jalnica, si au de gand sa faca si mai multa, cum te vei lamuri si Maria Ta. Deci astazi, adeca Luni după Sf. Marcu [26 Aprilie], au venit iarasi la noi oameni trimisi de la Munteni, de la prietenii nostri si credinciosii Sfintei Coroane, si ne-au facut cunoscut, asa incat cu adevarat trebuie sa credem si sa ne asteptam asa, ca Turcii pagani vin spre Tinutul nostru si spre cele trei Scaune secuiesti, ca sa ne prade.

Pentru aceea, cu mare dor si dragoste te rugam pe Maria Ta ca sa faci bunatate sa te apropii de aceasta tara, spre a o feri de acei Turci nespus de cruzi. Ne-au mai spus acei credinciosi ai Sfintei Coroane ca ei, cu tovarasii lor, sunt adusi cu deasila si cu putere sa asculte de acei Turci, ca si cum s-ar fi departat de credinta crestina si ar fi si ei Turci.

Pentru care si acei credinciosi te asteapta, suspinand foarte, pe Maria Ta. Caci au nadejde in Maria Ta ca-i vei scapa de sila si robia acelor pagani, ca sa mai poata sluji Sfintei Coroane si legii lui Christos. Ce vom avea sigur, iti vom da sastii, cum il vom afla, ca unui domn prea indurator al nostru.”

Sursa traducerilor: Nicolae Iorga, Indreptari si intregiri la Istoria romanilor, dupa acte descoperite in arhivele sasesti (Comunicare la Academia Romana in 18 Februarie 1905; extras din Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria II. Tom. XXVII).

Sursa transcrierilor: Ioan Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol. II, Bucuresti, 1913 (ambele lucrari pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: Arhivele Naționale ale Ungariei.

Moldovenism şi tradiţionalism, sursa foto: estica.eu
Moldovenism şi tradiţionalism, sursa foto: estica.eu

Sursa: [1] tiparituriromanesti.wordpress.com

 

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

INGRIJORARILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum in situatia istorica de după Trianon

joi mart. 26 , 2015
Din pacate sant garduri invizibile aicea la noi, in Covasna si Harghita, intre secui si romani, pe care le fac baroni locali udemeristi, cu declaratiile lor sovine, ca Antal Árpád András, primarul orasului Safantu Gheorghe, sau Tamás Sándor, presedintele consiliului judetean Covasna. Dar se intram in actualitate, la declaratia lui […]
Un calator roman prin secuime, foto: Gheorghe Doru Popa

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro