S-a întâmplat în 26 martie 1923: Parlamentul a votat Constitutia Romaniei Mari, promulgata prin decret la 28 martie si publicata la 29 martie acelasi an; noua Constitutie marca, din primul articol, hotararile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania. Potrivit Constitutiei din 1923, Romania era o monarhie constitutionala, stat national, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil.
Constituția din 1923 este Constituția Romaniei adoptată dupa Marea Unire. A fost in vigoare pana la adoptarea Constitutiei din 1938. A fost repusa in vigoare in 1944 pana la 30 decembrie 1947, cand a fost proclamata republica.
Pe 26 martie 1923 Parlamentul a votat Constitutia Romaniei Mari
Constitutia unificarii, cum mai e numita, consfinteste realizarea Romaniei Mari si are la baza constitutia din 1866, dovada fiind faptul ca din cele 138 de articole, 78 s-au pastrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vietii politice. El exercita puterea executiva, numea si revoca ministrii, sanctiona si promulga legile, era seful Armatei, avea drept de veto, putea bate moneda, conferea decoratii, avea drept de amnistie si gratiere, convoca si dizolva Parlamentul, incheia tratate (acestea devenind valabile dupa ce erau aprobate de Parlament).
Parlamentul constituia puterea legislativa in cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul si Adunarea deputatilor) si avea rolul de a vota legile, de a le abroga si avea drept de control asupra activitatii guvernului.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Brasovenii il roaga pe Stefan cel Mare sa-i apere de turci (Aprilie 1479). Stefan cel Mare le scrie brasovenilor (Suceava, 20 Aprilie 1479): „Va dau de stire ca oamenii nostri au venit din Tara Romanească (de Transalpino) si spun cu adevarat ca nespus de cruzii pagani, Turcii, au trecut iarasi, cu […]