POVESTEA unui roman deportat in Donetk, ajuns acum la Chisinau

S-a nascut in Romania in perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, dar soarta l-a facut ca astazi sa fie refugiat din orasul Donetk, din Estul Ucrainei, unde a ajuns fiind deportat de sovietici si de unde a trebuit sa fuga din cauza razboiului.

Ilie Josu, acum in varsta de 72 de ani, a ales sa se refugieze în Republica Moldova in cautarea rudelor ramase aici, dar si a linistii la batranete.

POVESTEA unui roman deportat in Donetk, ajuns acum la Chisinau

[tp_product id=”205300767″ feed=”3562″]

Ilie Josu a s-a nascut la Bucuresti, in 1943, iar la un an de la nastere, familia sa s-a mutat in Basarabia, in localitatea Molesti, astazi în raionul Ialoveni. Nu isi aminteste exact anul, dar stie ca in perioada celui de-al doilea Razboi Mondial au fost deportati in orasul Donetk, unde tatal sau a fost obligat sa munceasca la o mina de extragere a carbunelui. Acolo si-a petrecut copilaria, a mers la scoala si a invatat limba rusa, dar îisi mai aminteste si cateva cuvinte in limba romana.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

”In limba romana pot sa numar….. unu, doi, trei, tin minte din copilarie. Mai stiu: bună dimineata, buna seara”, ne-a declarat Ilie Josu.

Razboiul din estul Ucrainei, adica si in orasul in care locuia, l-a fortat sa se refugieze. Sotia si copiii i-au decedat, astfel ca s-a gandit sa vina in Republica Moldova, unde spera sa isi gaseasca rudele. Evacuarea sa si altor locuitori ai Donetkului a avut loc pe 28 decembrie 2014.

”Nu am avut de ales, pe timp de razboi a trebuit sa fugim de primejdie. Ne-au anuntat ca trebuie sa lasam toate lucrurile in apartamente si sa iesim afara. Am crezut la inceput ca o sa ne impuste acolo, dar am vazut ca ne asteptau mai multe autobuze in care am urcat cu totii. Am venit in Moldova pentru ca am vrut sa imi gasesc rudele. Mi-au spus ca mai sunt rude de-ale mele prin Romania si Republica Moldova”, povesteste Ilie Josu.

Chiar daca si-a petrecut toata viata in Ucraina, Ilie Josu se considera roman-moldovean, iar dovada sunt actele pe care le poarta in buzunar, fiind printre putinele lucruri pe care a reusit sa le ia cu el din Donetk.

”Eu ma consider si roman, si moldovean. Nu pot sa fiu rus sau ucrainean, pentru ca parintii mi-au spus ca m-am nascut in Romania. Iata, pașaportul. Vedeti, am si foarfeca la mine. Asta am reusit sa iau cu mine: pasaportul si hainele pe care le vedeti pe mine”, ne-a spus Ilie Josu.

Batranul locuieste acum la un nepot, in Truseni langa Chisinau, si are statut de refugiat in Republica Moldova. Spera ca luptele in orasul sau sa inceteze, iar Donetkul si Luganskul sa ramana parte a Ucrainei. Pana atunci, cauta o cale astfel incat sa ii poata fi transferata pensia in Republica Moldova, ca sa aiba din ce sa traiasca, si asteapta sa se faca pace.

POVESTEA unui roman deportat in Donetk, ajuns acum la Chisinau, sursa foto: radiochisinau.md
POVESTEA unui roman deportat in Donetk, ajuns acum la Chisinau, sursa foto: radiochisinau.md

Sursa: [1] radiochisinau.md

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Manifest impotriva clasei politice...Sa nu ne uitam batranii

vin apr. 3 , 2015
Generatiile de pensionari de astazi din Romania sunt cele care au prins industrializarea tarii din plin si deci cele care au contribuit cel mai mult atat la bugetul de stat cat si la fondul de pensii. Sunt cei care si-au petrecut tineretea in fabricile, combinatele si santierele comuniste, sunt cei […]
Manifest impotriva clasei politice...Sa nu ne uitam batranii

Poate vă place și:

libris.ro