RSS

Cameleonicul primar al Iașului d…

Un an care ar trebui…

O rezoluție pentru admiterea Rom…

Marți, 11 decembrie …

Deputatul Remus Borza: "Este ina…

Deputatul Remus Adri…

Sorina Matei despre Carmen Iohan…

De când a schimbat t…

De ce-o fi oare cel mai apreciat…

Aceasta este harta a…

Sute de români au protestat la B…

Peste 500 de persoan…

Ghid de manipulare: în ce hal de…

Până unde a putut aj…

Alexandru Cumpănașu despre Alian…

Dacă n-au reușit rup…

Cine sunt progresiștii de la Zia…

Râul Bahlui din Iași…

Guvernul României a donat Republ…

Bradul înalt de apro…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Calendarul stravechi. Paparudele

Print Friendly, PDF & Email

Astazi intram in cea de-a treia saptamana de dupa Pasti, in care –chiar daca zilele poarta nume inspaimantatoare – ne aduc dezlegare la veselie si petreceri. Martea Dracului, Joia Manioasa sau Vinerea Schioapa sunt zile bogate in semnificatii magice, zile in care in hotarul satului au loc unele dintre cele mai vechi si fascinante ritualuri de peste an: Paparudele si Caloianul. Ele vor aduce ploile bune, fertilitatea si belsugul verii, ne vor feri de seceta si ne vor aminti de puterea descantecului venit din stravechime:

„Paparuda – ruda,/ Vino de ne uda/ Cu galeata – leata/ Peste toata gloata,/ Cu ciubarul – barul/ Peste tot poporul./ Da-ne, Doamne, cheile/ Sa descuiem Cerurile,/ Sa pornească ploile,/ Sa curga siroaiele,/ Sa umple paraiele./ Hai, ploita, hai!/ Uda tu pamanturile,/ Ca sa creasca granele/ Mari ca si porumbele./ Hai, ploita, hai!”

 

Calendarul stravechi. Paparudele

[tp_product id=”205295733″ feed=”3562″]

Simbol feminin, apa este elementul principal al ceremonialului de aducere a ploii, prin principiul magic al similitudinii. Ritualul infaptuit in vechime in a treia saptamana de dupa Pasti era inchinat unei zeitati a ploii, numita la romani Paparuda sau Dodoloaie, la aromanii Pirpiruna sau Duduletu, la sarbi si croati Dodola-Dodole iar la bulgari Peperuna sau Perperuda.

Cu toate ca acum nu mai au o data fixa in calendarul popular, Paparudele nu au disparut, reactualizandu-se atunci cand seceta pune stapanire pe comunitate. Ritualul presupune o masca vegetala purtată de personaje pure (in special copii) care, prin diverse forme de manifestare ceremoniala, provoaca ploaia. Astfel, printr-o travestire vegetala, se investeste o fetita sau o femeie gravida in rolul de paparuda.

Personajul sacru ce se naste simbolic odata cu masca, trece apoi prin toate curtile oamenilor din sat insotita de alaiul sau, dupa care moare pe malul unui rau, prin aruncarea costumului confectionat de frunze in apa curgatoare. Cantecul si dansul ritual al Paparudei, sustinut ritmic de batai din palme si pocnituri din degete, reprezinta nu numai o invocare a ploii prin imitarea cadentei acesteia, ci si o urare de belsug, bunastare, prosperitate. Oamenii stropesc alaiul cu apa, asocierea celor doua elemente – acvatic si vegetal – fiind intalnita si in alte scenarii ceremoniale prezente in ritualurile de trecere.

Sursa:

[1] Iulia Gorneanu

Calendarul stravechi. Paparudele

Calendarul stravechi. Paparudele

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline