Acţiunea “Români pentru Români” merge mai departe.Cu ajutorul Lui Dumnezeu am ajuns astazi la ţăranii români şi copiii lor din Aita Medie (Covasna), sat dominat etnic de minoritatea maghiara, in care vezi la tot pasul steaguri secuiesti. Ne-am oprit la Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, care a fost construită în anul 1902. Astazi, biserica este pastorita de vrednicul parinte Iustin Gârleanu, care a facut insemnate lucrari de restaurare lacasului de cult, reusind totodata, prin harul sau, impreuna cu doamna preoteasa, sa stranga comunitatea românească în jurul Bisericii, pentru ca aceasta sa nu se rupa de Legea Neamului Românesc.
Am daruit copiilor din sat, dupa slujba de la biserica, pachetele de premii, simbolurile identitatii de Neam: Tricolorul, Cartea lui Mihai Eminescu si Cartea de Rugăciune Ortodoxa. Am impartit peste cinzeci de stegulete tricolore taranilor din Aita Medie. Le-au strans cu grija la piept pentru a le duce acasa sau a le pune pe mormintele stramosilor lor.
Le-am vorbit oamenilor adunati la biserica, spunandu-le ca românii din toata tara sunt alaturi de ei, ca premiile acordate copiilor sunt mesajul vostru de solidaritate românească, de recunostinta pentru faptul ca ei pastreaza limba română şi credinţa strămoşească.
La indemnul parintelui Iustin Garleanu, le-am povestit de durerea taranilor din Doboi Harghita, sat cu o situatie asemanatoare cu a lor. Am strans, cu voi in suflet, mainile calde si crapate de munca ale taranilor, am mangaiat fruntile copiilor, rugandu-ma Lui Dumnezeu ca acestia sa poata creste in satul lor, ducând mai departe limba română si credinţa ortodoxă.
Impreuna, pas cu pas, fapta cu fapta, mai mare sau mai mica, dupa puterile noastre, putem sadi speranta de solidaritate si sprijin in fiecare sat din Harghita si Covasna. Am pornit o lupta grea, ce presupune mult efort si determinare, dar impreuna vom izbandi, caci cu noi este Dumnezeu!
PS. Am avut marea si placuta surpriza de a ma intalni la biserica din Aita cu un prieten de pe fb, George Diaconu, ne-am strans mainile si ne-am privit in ochi; uneori Dumnezeu face lumea mica pentru a se putea intalni un român cu un alt român.
Autor: Mihai Tirnoveanu
