Pantelimon Halippa: “Despre nationalitate”

8 februarie 1917, Chisinau, Articolul “Despre nationalitate”, semnat de P. Cubolteanu (pseudonim al lui Pantelimon Halippa)

Unul din temeiurile vietii oamenilor pe pamant este nationalitatea sau neamul din care fac ei parte. Prin cuvantul de natie sau neam se intelege un numar mare de oameni de acelasi sange, asezati pe un pamant anume, avand acelasi grai, pe care ei l-au alcatuit, acelasi trecut, mai mult sau mai putin aceleasi interese in timpul de azi si aceleasi nazuinte in viitor.

Noi, moldovenii din Basarabia, suntem de nationalitate romaneasca, adica suntem din neamul romanesc, care alcatuieste un popor numeros de vreo 15 milioane de suflete, ce locuieste pe intinderea mare de pamant dintre raurile Tisa, Nistru si Dunarea si Marea Neagra. Sangele, care curge in vinele noastre, este daco-roman, adica, al vechilor daci si romani, cu o mica amestecatura de sange al altor neamuri, care au trecut prin partile noastre sau cu care am venit noi in atingere in cursul veacurilor.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Si sangele, si limba, si trecutul si interesele de azi si de maine – intr-un cuvant, totul, ne deosebeste de neamurile care ne inconjoara, ceea ce dovedeste ca natia noastra are menirea ei deosebita pe pamant. Astfel fiind, noi trebuie sa ne intelegem cat mai bine menirea noastra si sa ne punem pe infaptuirea visurilor noastre nationale cat mai degraba.

Din nefericire, in sanul neamului nostru nu-si prea dau seama de lucrul acesta. Paturile de sus ale neamului moldovenesc arata o nepricere vadita in ceea ce priveste menirea lor nationala, iar paturile de jos raman chiar nepasatoare fata de intrebarea ce neam sunt si trebuie sa fie. Aceasta stare de lucruri este foarte primejdioasa pentru neamul noastru, caci pune in cumpana chiar insasi fiinta lui pe pamant.

Foarte bine rosteste despre nationalitate Simion Barnutiu, un invatat roman din Transilvania din veacul trecut:

“Fara de nationalitate – zice el- nu-i slobozenie, nici lumina nicaieri, ci pretutindeni numai lanturi, intuneric si amortire. Ce este apa pentru pesti, vazduhul pentru zburatoare  si pentru toate vietuitoarele; ce este lumina pentru vedere, soarele pentru cresterea ierburilor si vorba pentru cugetare, – aceasta este nationalitatea pentru oricare popor. Intr-insa ne-am nascut, ea este mama noastra; de suntem barbati, ea ne-a crescut; de suntem slobozi, intr-insa ne miscam; de suntem vii, intr-insa vietuim; de suntem suparati, ea ne alina durerea cu cantece nationale. Prin ea vorbim astazi cu parintii nostri, care au trait inainte de mii de ani; prin ea ne vor cunoaste stranepotii si urmasii peste mii de ani.

Nationalitatea este indemnul puternic spre lucrare pentru fericirea neamului omenesc. Pe cel ce nu-l trage inima sa lucreze macar pentru slava si fericirea natiei sale, acela nu-i decat un iubitor de sine, pierdut pentru omenire, si-i pacat ca firea l-a impotmolit cu forma de om.

Nationalitatea este slobozenia noastra cea din urma si limanul scaparii noastre viitoare. De 17 sute de ani se lupta neamul roman in departata Dacie cu toate turmele popoarelor salbatice, si canga aceasta a tinut natia romana impotriva tututor valurilor, de nu s-au scufundat in prapastia pieirii cu popoarele salbatice dimpreuna…”

 

Cuvintele lui Simion Barnutiu, unul dintre cei mai mari luptatori ai neamului romanesc din Transilvania din veacul trecut, sunt atat de frumoase si atat de doveditoare…

Sursa: P. Cubolteanu, “Cuvant moldovenesc”, Chisinau, 8 februarie 1917, nr 12(212), transcriere dupa: Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei, Ion Constantin, Ion Negrei

[tp_product id=”194133637″ feed=”396″]
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Comemorare la Manastirea Plaviceni, discursul generalului Mircea Chelaru

sâm aug. 15 , 2015
La Manastirea Plaviceni din judetul Teleorman s-a impamantenit traditia ca in fiecare pe data de 9 august sa se comemoreze taierea capului lui Mihai Intregitorul (Mihai Viteazu). Daca pe 9 august 2013 a avut loc dezvelirea statuii lui Mihai Viteazu, urmata de slujba de pomenire oficiata de catre staretul manastirii, […]
Comemorare la Manastirea Plaviceni, discursul generalului Mircea Chelaru, foto: youtube

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro