Cumpara produse romanesti, nu imbogatesti taranul dar il ajuti sa supravietuiasca

Piața liberă influențează economia; precupeții la loc de cinste, producătorii la margine de piață. O raită prin piața agroalimentară nu strică nimănui, chiar și pentru mișcarea zilnică, benefică pentru sănătate. Dar la cumpărături majoritatea cetățenilor parte și de distracție.

Mă plimb printre mesele pline, de fabricație pur românească, ciment mozaicat, model 1960 și ceva.Observ produsele, le „pipăi” cu privirea, le simt mirosul specific, aspectul, prospețimea și culoarea produsului pentru că aceasta este în mare măsură influențată de mineralului predominant din compoziția chimică a zarzavatului.

Mă opresc în fața unei mese, sunt convins fără dubii că mă aflu în fața unui „producător” autentic. După port, apreciez instant ca este din zona Amaradiei. Îndrăznesc să întreb, că tot nu se înghesuiau cumpărătorii ”De unde sunteți?”. Mă privește prietenos și-mi răspunde ”Din Ișalnițadomnule. Poftiți! Alegeți ce doriți și la preț ne înțelegem”.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Cumpara produse romanesti, nu imbogatesti taranul dar il ajuti sa supravietuiasca

Mă uit la mâinile bătătorite de muncă și totuși îngrijite și la fața luminoasă ce nu trădează vreo urmă de falsitate. ”Le produceți în grădina proprie?”, continui eu mirosind o chită de leuștean care te îmbată cu mirosul pătrunzător de prospețime al pământului. ”Da domnule. Am o curte de 9 arii, dar anul asta ne-a secat fântâna de la secetă și e cam slabă producția”.

Cu ochiul de merceolog, văzusem cauza pentru care produsul autohton nu este atât de „comercial” ca cel expus de precupeții ce domină piața, pe la care trecusem ceva mai devreme. Pătrunjelul lor nu mirosea a pătrunjel, morcovul lor nu era atât de dulce, îmbrăcămintea lor, „made in Turkey” (ca și produsele) atrăgeau totuși gospodinele neexperimentate sau neglijente cu sănătatea familiei. ”N-are lumea bani domnule”, spune ca pentru sine cu obidă, ișelniceanca. „N-are cumpărătorul, n-avem nici noi. Muncim mai mult degeaba, din obișnuință, să nu ne lenevim” continuă ea.

Se apropie o doamnă, care se oprește în fața tarabei. Alege fără vre-un cuvânt câteva legături din fiecare produs. Era și o plasă cu păstăi de fasole verde. Ia o păstaie, o rupe, o miroase, studiază cu atenție secțiunea și întreabă, după ce umple două sacoșe cu fasolea, la care mai înainte o altă gospodină se cam strâmbase, ”Cât costă totul?”. ”Doar 18 de lei doamnă” vine răspunsul țărăncii. Doamna îi întinse 20 și refuză restul. Nu mă pot abține și remarc ”Vă pricepeți doamnă. Felicitări!” Se uită la mine și la aparatul de filmat agățat de gât și-mi răspunde zâmbind ”Normal, sunt medic!”

Sursa: cyd.ro

[tp_product id=”205472661″ feed=”396″]
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Actiunea "Romani pentru Romani". Totul a inceput prin daruirea unui steag tricolor unui copil din Doboi, Harghita

lun oct. 5 , 2015
A fost primul copil din Harghita si Covasna care a primit din partea noastra, a Actiunii Români pentru Români un steag tricolor. Acum mai bine de un an de zile. In Doboi, Harghita. Satul parea pustiu, desi era miez de zi; doar clopotul tanguia parca o doina ce se ravarsa […]
Acţiunea Români pentru Români continuă! De Sfânta Sărbătoare a Floriilor mergem la fraţii români din Harghita şi Covasna!, foto: facebook.com/mihai.tirnoveanu.7

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)