Uitati cine nu ne vrea pe noi in Schengen! Cine fura azi un ou…

Nota Redactiei: Olanda este o tara ale carei interese sunt tot mai amenintatoare pentru noi! Nu intamplator ambasadorul Olandei din 1989 a fost foarte implicat in organizarea loviturii din decembrie 1989. Despre fostul imn al Romaniei ”Pe al nostru steag e scris Unire”- interesant de ascultat, daca nu stiati!

O intrebare!
Daca olandezii astia sunt asa de inversunati impotriva intrarii Romaniei in Schengen, n-ar trebui sa ne „imbatosam” si noi putin, sa le mai taiem din orgoliu si sa-i dam in judecata pentru plagiat; sa le cerem daune si sa solicitam interzicerea „Imnului Maastricht”?
Ce parere aveti?
Gh. Ceausu

Uitati cine nu ne vrea pe noi in Schengen! Cine fura azi un ou…

Olandezii, cei mai inversunati oponenti ai intrarii Romaniei in spatiul Schengen, si-au motivat pana acum aceasta opozitie aratand mereu cu degetul inspre actele de coruptie din tara noastra. Intr-o perioada in care se dezbate tot mai mult pe tema plagiatelor sau de furtul proprietatii intelectuale, Olanda, tara care nu ne-a lasat sa intram in spatiul Schengen fiindca ne considera corupti, se pare care ne-a plagiat imnul „Pe-al nostru steag e scris unire”.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Jurnalistul George ROCA dezvaluie intr-un articol suspiciunile sale rezonabile cu privire la un posibil plagiat, facand o scurta analogie intre „Imnul Maastricht” interpretat de faimosul Andre Rieu si orchestra sa si „Pe-al nostru steag e scris Unire” – cantec patriotic dedicat Unirii Principatelor Romane, Moldova si Tara Romaneasca de la 1859.

Muzica imnului „Pe-al nostru steag e scris Unire” ii apartine lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), iar versurile lui Andrei Barseanu, cu toate ca pe site-ul Wikipedia se specifica clar faptul ca „Imnul Maastricht” il are compozitor pe olandezul Alphonse Olterdissen (1865-1923) si a fost adoptat ca imn oficial de catre Municipalitatea orasului Maastricht (abia) in anul 2002.

Celebra melodie a compozitorului roman Ciprian Porumbescu a devenit din 1912 si imnul national al Albaniei (Himni i Flamurit). Albanezii mentioneaza cu mandrie numele compozitorului si recunosc originea sa romanesca. Oricum, asemanarea dintre cele trei variate este notabila! Gresesc oare!? Sa facem comparatie:

IMNUL MAASTRICHT
https://www.youtube.com/watch?v=KUzbT7x2_48

 

IMNUL ALBANIEI
https://www.youtube.com/watch?v=XKNG_HxrXfQ

Originalul scris de Ciprian Porumbescu
https://www.youtube.com/watch?v=0hx1uaGcI7g

 

George ROCA
Sydney, Australia
24 Ianuarie 2016
Ziua Unirii Principatelor Romane

Sursa: http://ioncoja.ro/

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

One thought on “Uitati cine nu ne vrea pe noi in Schengen! Cine fura azi un ou…

  1. Alooooooooo,aviz mazgalitorilor pe genunchi,care peste noapte va pricepeti si dati cu presupusul despre Muzica!Io stiu ca “dupe”1990 se arata si rasar o gramada de “consilieri’pe Internet,dar ar fi de dorit sa va limitati numai la ceea ce cunoasteti si nu va bagat pe un teren unde habar nu aveti cu ce se mananca muzica!Uite asa un rahat mancat in vant se imprastie pe tot Internetul.George Roca stimate cunostinta veche,vezi-ti de Cangurii tai.Primele 4 masuri intr-adevar se aseamana!Iti dau exemple,sute,ale marilor compozitori clasici,Bach,Mozart,Smetana si altii unde au folosit 4 masuri ,care au fost un Leit motiv.Dar ca sa afirmi ca Pe steagul nostru….se aseamana cu Imnul Maastrichtului,si mai ales sa scrii acest lucru,inseamna:1.)Ori n-ai ureche muzicala( in limbajul nostru al muzicienilor se mai spune”Ureche de porc”,sorry!).2.)Ori esti rau intentionat si atunci este grav….!

    Profesor de Muzica,Music Producer in The Netherland Jordan HERFORD P.S.Georgica ocupa-te de hobby-ul tau literar,dar nu te mai baga in muzica unde nu ai ce cauta si nu-ti mai da cu parerea!La Discoteca este altceva!

Lasă un răspuns

Next Post

N-AM UITAT DE CE AU AJUNS ROMANII LA COTUL DONULUI SI STALINGRAD

sâm feb. 13 , 2016
Februarie, ca si inceputul lui aprilie, ca si intreaga luna iunie vine cu un calendar indoliat de date triste, cu parastase si comemorari ale martirilor si eroilor neamului. Tragediile se tin lant in istoria romanilor, mai ales a celor din tinuturile instrainate de tara. Si chiar daca ne-am imbolnavi cu […]
COTUL DONULUI 1942 - INCA O VICTORIE A DUSMANULUI OBTINUTA PRIN TRADARE

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro