RSS

Monica Macovei se face vinovată …

Printr-o dublă măsură…

Liderii antiromâni ai UDMR din j…

Protestul românilor f…

Taxe inventate pentru colete de …

O problemă foarte gr…

Lia Savonea, noua șefă a CSM: "I…

Desemnată și apoi al…

PNȚCD cere retragerea premiului …

Acordarea acordarea …

Cameleonicul primar al Iașului d…

Un an care ar trebui…

O rezoluție pentru admiterea Rom…

Marți, 11 decembrie …

Deputatul Remus Borza: "Este ina…

Deputatul Remus Adri…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Un florilegiu de zile mari! Selectie de citate de o valoare extraordinara pentru istoria si identitatea noastra

Print Friendly, PDF & Email

Selecție de citate de o valoare extraordinara pentru istoria și identitatea noastra, adunate de pasionatul cercetator Marius Finca.

1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Stramosii rumanilor au exercitat o influenta puternica asupra intregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului si chiar a Chinei”

2. Pitagora (580 i.H – 495 i.H), face zece referiri la valorile superioare ale getilor. In „Legea 1143” el spune: „Calatoreste la geti nu ca sa le dai legi, ci sa tragi invataminte de la ei. La geti toate pamanturile sunt fara margini, toate pamanturile sunt comune.

3. Homer: „Dintre toate popoarele getii sunt cei mai intelepti.”

4. Platon (427 – 347 i.H.), elev a lui Socrate si profesor al lui Aristotel, surprinde in dialogul „CARMIDES” o discutie intre Socrate si Carmides, in care profesorul ii spune lui Carmides ce l-a invatat un medic trac cand a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune ca dupa cum nu trebuie a incerca sa ingrijim ochii fara sa tinem seama de cap, nici capul nu poate fi ingrijit, netinandu-se seama de corp. Tot astfel trebuie sa-i dam ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul, si iata pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru ca ei nu cunosc intregul pe care il au de ingrijit. Daca acest intreg este bolnav, partea nu poate fi sanatoasa caci, toate lucrurile bune si rele pentru corp si pentru om in intregul sau, vin de la suflet si de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales si in primul rand, sa tamaduim izvorul raului pentru ca sa se poata bucura de sanatate capul si tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindeca prin descantece. Aceste descantece sunt vorbele frumoase care fac sa se nasca in suflete INTELEPCIUNEA”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!

5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara, care se intinde din Asia Mica pana in Iberia si din nordul Africii pana in SCANDIA, tara imensa a dacilor.”

6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la placutele de la Tartaria: „Oasele ca si placutele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este randul nostru sa gandim ca scrierea a inceput in Europa cu 2000 de ani inaintea scrierii sumeriene. In Romania avem o comoara imensa, dar ea nu apartine numai Romaniei, ci intregii Europe.”

7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a nascut crestin” (ambasadorul Vaticanului la Bucuresti spunea in aula Academiei acelasi lucru, si asta acum cativa ani).

8. Alfred Hofmann 1820 – in Istoria Pamantului: „Intr-adevar nicaieri nu vei putea gasi o putere de intelegere mai rapida, o minte mai deschisa, un spirit mai ager, insotit de mladierile purtarii, asa cum o afli la cel din urma rumun. Acest popor ridicat prin instructie ar fi apt sa se gaseasca in fruntea culturii spirituale a Umanitatii. Si ca o completare, limba sa este atat de bogata si armonioasa, ca s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant. Rumania nu este buricul Pamantului, ci Axa Universului.

9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizatie si Cultura: „Romania este vatra a ceea ce am numitVechea Europa, o entitate culturala cuprinsa intre 6500-3500 i.H., axata pe o societate matriarhala, teocrata, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europenizate, patriarhale, de luptatori din epoca bronzului si epoca fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie europeana precede cu cateva milenii pe cea sumeriana. A fost o perioada de reala armonie in deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”

10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunarii de Jos pot fi considerati stramosii Omenirii.”

11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie cautate pe teritoriul Romaniei. Intr-adevar, localizarea centrului principal de formare si extensiune a indo-europenilor trebuie sa fie plasata la nordul si la sudul Dunarii de Jos.”

12. Eugene Pittard: „Stramosii etnici ai Rumunilor urca neindoielnic pana in primele varste ale Umanitatii, civilizatia neolitica reprezinta doar un capitol recent din istoria tarii”.

13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpatii sunt intr-o regiune a lumii in care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute pana in ziua de astazi”

14. William Schiller – arheolog american: „Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul rumun, raspandindu-se apoi spre rasarit si apus”.

15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost facute la Turdas si Tartaria”.

16. Olof Ekstrom: „Limba rumuna este o limba-cheie care a influentat in mare parte limbile Europei”.

17. Universitatea din Cambridge:– In mileniul V i.H. spatiul carpatic getic era singurul locuit in Europa;

– Spatiul carpatic, getic, valah a reprezentat in antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populatie si civilizatie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța si asa-zisul spatiu slav;

– VEDELE (RIG V)EDA cele mai vechi monumente literare ale umanitatii au fost create in centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris ca: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pamant al Indiei”.

18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpata desi sunt asezati in mijlocul atator neamuri de barbari si asa se lupta sa nu o paraseasca in ruptul capului, incat nu s-ar lupta pentru o viata cat pentru o limba”.

19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmasi ai marii si stravechii semintii de popoare a tracilor, dacilor si getilor, care si acum isi au limba lor proprie si cu toate asupririle, locuiesc in Valachia, Moldova, Transilvania si Ungaria in numar de milioane”.

20. Michelet, Paris 1859, catre trimisul lui Cuza: „Nu invidiati vechile popoare, ci priviti pe al vostru. Cu cat veti sapa mai adanc, cu atat veti vedea tasnind viata”.

21. Andre Armad: „Intr-adevar acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie ca este vorba de traci, de geti sau de daci. Locuitorii au ramas aceiasi din epoca neolitica – era pietrei slefuite – pana in zilele noastre, sustinand astfel printr-un exemplu, poate unic in istoria lumii continuitatea unui neam”.

22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii si actualei stari a Moldovei, 1902): „Limba latineasca in adevar se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astazi (asa zisele limbi latine), as zice ca ea latina, este cea mai noua dintre toate”.

23. Huszti Andras: „Urmasii geto-dacilor traiesc si astazi si locuiesc acolo unde au locuit parintii lor, vorbesc in limba in care glasuiau mai demult parintii lor”.

24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus ca sunt daci”.

25. L.A. Gebhardi: „Getii vorbeau aceeasi limba ca dacii si aveau aceleasi obiceiuri. Grecii dadeau atat getilor din Bulgaria, cat si dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania si Ungaria acelasi nume si credeau ca si getii si dacii provin de la traci”.

26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „In cele mai vechi timpuri cunoscute, in Transilvania si in tarile invecinate locuiau dacii, care mai erau numiti si geti si de la ei a primit actuala Transilvanie impreuna cu Moldova, Muntenia si regiunile invecinate din Ungaria numele de Dacia”.

27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii stramosi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par sa se confunde cu getii, aceeasi origine, aceeasi limba. Asupra acestui punct de vedere toate marturiile din vechime concorda”.

28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primara a Culturii Vedice s-a desfasurat in Carpati, cel mai probabil, initial in Haar-Deal”.

29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, pastrate la Dioscoride (medic grec din perioada imparatilor Claudius si Nero) pot fi gasite si in fondul limbii germane”.

30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Getii sunt considerati fondatorii spaniolilor”.

31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Getii sunt considerati fondatorii popoarelor nordice”.

32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Getii sunt considerati fondatorii teutonilor prin saxoni si frizieni, ai olandezilor (daci) si ai anglilor”.

33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar daca se stie ca latinaesca e limba oficiala a Bisericii Catolice, precum si limba Imperiului Roman, iar limba rumuna este o limba latina, mai putina lume cunoaste ca limba rumuna sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latina, si nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumuna este o limba latina, ci mai degraba limba latina este o limba rumuna. Asadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Muntii Bucegi, din Brasov, din Bucuresti. Voi sunteti cei care ati oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.

34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munti din cinci continente, dar in Carpati am gasit monumente unice dovedind ca in aceste locuri a existat o civilizatie mareata, constituind centrul celei mai vechi civilizatii cunoscute astazi”.

35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche si mai certa ca a getilor sau gotilor. Scopul lucrarii mele, Istorie Getica sau Gotica se imparte in doua parti si una din ele arata ca getii lui Zamolxe si ai lui Decebal au fost stramosii gotilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”

36. Harald Haarman (specialist in istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tartaria (cu mult inainte de scrierea sumeriana;), iar civilizatia danubiana este prima mare civilizatie din istorie.”

37. Paul Mac Kendrick: „Burebista si Decebal au creat in Dacia o cultura pe care numai cei cu vederi inguste ar putea-o califica drept barbara”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichitatii.” „Sus in Maramures exista un loc marcat drept centrul batranului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).

38. William Ryan si Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Marii Negre”.

39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirma cele spuse de Ryan si Pitman.

40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „In Italia, Spania si Galia, poporul se slujea de un idiom de formatie mai veche sub numele de lingua rumuneasca, ca pe timpul lui Cicero”.

41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci si descoperitorii tehnicii, stiintei si artei… Trebuie sa merg mai departe si sa arat lamurit ca filozofia greaca a furat din filozofia barbara. Cei mai multi si-au facut ucenicia printre barbari. Pe Platon il gasim ca lauda pe barbari si aminteste ca atat el cat si Pitagora au invatat cele mai multe si mai frumoase invataturi traind printre barbari”.

42. Clement Alexandrinul (Stromatele): „In sfarsit o alta greutate de interpretare cu aceasta metoda a unor invataturi din Scriptura consta in aceea ca nu le avem si in limba in care au fost scrise intaia oara… Apoi limba e pastrata si de popor, nu numai de invatati, pe cand intelesul si textele le pastreaza numai invatatii si tocmai de aceea putem sa concepem usor ca acestia au putut sa falsifice intelesul textelor vreunei carti foarte rare pe care o aveau in stapanire”.

43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, in interviul dat lui Virgil Oghina): „Nu pot sa inteleg la rumuni mania lor de a se lauda ca sunt urmasi ai colonistilor romani stiind foarte bine ca in Dacia nu au venit romani, nici macar italici, ci legiuni de mercenari recrutati din toate provinciile estice ale imperiului, chiar si administratia introdusa de cuceritori avea aceeasi obarsie. Voi rumunii sunteti daci si pe acestia ar trebui sa-i cunoasca rumunii mai bine si sa se laude cu ei, pentru ca acest popor a avut o cultura spirituala si morala inalta”.

44. Marc Pagel (profesor, sef al laboratorului de bio informatica la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani in spatiul carpatic a existat o cultura, un popor care vorbea o limba unica si precursoare a sanscritei si latinei”.

45. Clemance Royer (in Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celtii, germanii si latinii vin din estul Europei… iar traditiile arienilor istorici din Asia ii arata venind din Occident… noi trebuie sa le cautam leaganul comun la Dunarea de Jos, in aceasta Tracie pelasgica a carei limba o ignoram”.

46. Jean Laumonier (in cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Romanul sau dacul modern este adevaratul celt al Europei Rasaritene”.

47. Andre le Fevre (in lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celtii bruni carora etnografia le releva urma din Dacia pana in Armric (Bretania) si Irlanda, galii blonzi… populatii care vorbeau dialecte indo-europene”.

48. Imparatul Iosif al II-lea: „Acesti bieti supusi rumuni, care sunt fara indoiala cei mai vechi si mai numerosi in Transilvania, sunt atat de de chinuiti si incercati de nedreptati de oricine, fie ei unguri sau sasi, ca soarta lor, daca o cercetezi este intr-adevar de plans…”

apud ioncoja.ro

 

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline