“Eu unul nu mă tem de moarte căci am ştiut că înainte de a fi ridicat steagul pentru dobândirea drepturilor ţării mele, m-am îmbrăcat cu cămaşa morţii”. Pe Drapelul care are şi un ciucure tricolor, se află Sfânta Treime, la dreapta Sfântul Teodor Tiron, patronul Domnului Tudor, la stânga Sfântul Gheorghe, patronul Oştirii. Sub acestea, vulturul României cu crucea în gură, având pe ambele părţi, scrise următoarele versuri: „Tot norodul românesc/ Pre tine te proslăvesc! /Troiţă de o fiinţă,/ Trămite-mi ajutorinţă/ Cu puterea ta cea mare/ Şi cu braţul tău cel tare,/ Nădejde de dreptate/ Acum să am şi eu parte”.
Steagul de lupta nationala al lui Tudor Vladimirescu
Steagul i-a fost înmânat de Tudor Vladimirescu unui căpitan de oaste apropiat lui, înainte de a se întâlni cu reprezentanţii eterişti care aveau să-l asasineze, presimţindu-şi parcă moartea. Stindardul a fost păstrat cu sfinţenie de urmaşii căpitanului de panduri Ion, datorită lor, în anul 1882 la 17 mai Stindardul de Luptă intrând în patrimoniul naţional.
Autor/Foto: Mihai Tirnoveanu apud magazincritic.ro