Nu m-am gândit vreodată că voi ajunge să scriu aceste rânduri. Limba română a primit o lovitură mortală drept în inimă. Şi nu de la părinţii inconştienţi, lipsiţi de mândrie naţională, după cum obişnuiesc să afirme unii lideri ai comunităţii româneşti din ţinut atunci când vorbesc despre reducerea şcolilor cu limba română de predare. Lovitura vine din capitală, de la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, care în noul proiect al programei de învăţământ pentru clasele a 10-11 a exclus studierea limbii şi literaturii române, propunându-le ca discipline adiţionale. Nu trebuie să cugetăm mult pentru a înţelege că aplicarea acestui proiect înseamnă, în regim automat, excluderea totală a limbii române din şcoli şi nu doar ca obiect de studiu.
De fapt, am putea spune că proiectul încă nu e decizia definitivă a Ministerului şi nu face să batem clopotele înainte de vreme. Aşa cum se cuvine într-o societate democratică, această neaşteptată „surpriză” a fost propusă spre dezbateri în colectivele pedagogice. Dar, după cum reiese din informaţia „Românii din Bucovina sunt revoltaţi de noua programă de învăţământ”, postată pe Bukinfo la 11 ianuarie, se vede că democraţia în privinţa discuţiilor n-a mers mai departe de o formală propunere.
O simt deja pe propria piele lucrătorii din învăţământ din raionul Herţa, adică românii din vechiul regat, dar nu „ românii din Bucovina”, cum scrie autorul informaţiei respective. Ei au luat în serios propunerea ministerului de a discuta schimbările din programa pentru clasele 10-11 şi şi-au exprimat opinia că nu sunt de acord cu scoaterea limbii române din şcolile unde 99% din populaţie sunt români.
Maria TOACĂ
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.