Simion Bărnuțiu:”Nu vă unguriți, nu vă nemțiți, nu vă rusiți, nici voi; rămâneți credincioși numelui și limbii voastre!”

Simion Bărnuțiu:”Nu va unguriti, nu va nemtiti, nu va rusiti, nici voi; ramaneti credinciosi numelui si limbii voastre!”. In cartea “Oameni ridicati din taranime”, Ilariu Dobridor descria astfel faptele lui Simion Bărnuțiu:

Numai rele am suferit de pe urma ungurului. Ne-a facut iobagi pe pamanturile lui, ne-a pus la sapa si la secera, ne-a purtat prin arsita flamanzi si insetosati.Cum duci pe drumuri de tara cireada de vite plesnind din pil, asa “ne-a manat cu alunul” la tot felul de munci. S-a unit cu toate neamurile impotriva noastra. Ne-a retezat caile catre scoala, ne-a oprit trecerea catre dregatorii, ne-a viclenit cu fagaduieli mincinoase.

Ne strigau in gura lumii ca suntem pripasiti care le stricam linistea; ca ei sunt stapanii locurilor acestea, ei au trait aici, fara noi – musafiri nepoftiti. (…)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Au prins atunci maghiarii sa umble cu vicleniile pe langa romani. Nu, – ca le vor da drepturi daca se maghiarizeaza. Parerea aceasta de a maghiariza pe romani a plecat de la unul Szechenyi. Cum au dat de aceasta idee, s-au si gandit ungurii ca aici e salvarea. Conducatorii de la Budapesta au pus limba ungureasca in scoli, in actele oficiale, in dregatoriile statului, peste tot. Au sucit capul catorva romani si i-au trecut de partea lor. Au aruncat cate un os din lefile imparatiei unguresti si i-au asmutit pe fratii lor. Un episcop unit, Lemeny, se inconjurase de un alai maghiarizat, impungea pe romani sa invete limba maghiara si intorcea liturghia din latina pe graiul maghiar. (…)

Simion Bărnuțiu:"Nu vă unguriți, nu vă nemțiți, nu vă rusiți, nici voi; rămâneți credincioși numelui și limbii voastre!"
Simion Bărnuțiu:”Nu vă unguriți, nu vă nemțiți, nu vă rusiți, nici voi; rămâneți credincioși numelui și limbii voastre!”

Prin martie 1848, se starneste insa la Viena, viforul razmeritei. Ungurii, vicleni, au crezut ca acum e clipa potrivita sa se rupa din tovarasia cu Imparatul si sa se uneasca cu romanii. Le convinea imbinarea Transilvaniei iar nu cu Austria, al carei Imaparat, de la inaltimile tronului sau se incrunta cateodata spre Budapesta.(…)

Norodul maghiar a luat pe deputatul Schmidt  si pe episcopul roman Lemeny pe brate, si i-a purtat pe strazi cu steagul maghiar in mana, in mijlocul unei harmalai de nedescris.(…)

Populatia din Odorheiu hotari sa cheme pe romani la o mare adunare nationala la Blaj, in prima duminica dupa Pasti. Cum nu aveau cum sa instiinteze lumea, – ca ungurii supravegheau totul, – au pus in ghiozdanul copiilor plecati in vacanta, chemarea compusa de Simion Bărnuțiu.

Cu toate ca ungurii amenintasera cu tragerea in teapa, cu inchisoarea si moartea pe cel ce se va semeti sa vina la adunare, in ziua de luni, 3 mai 1848, pe campul Tarnavelor, la Blaj, s-au adunat 40.000 de tarani, sositi din toate unghiurile tarii.”

Nu ne-am ungurit, nu ne-am rusit, nu ne-am nemtit, ci ne-am luptat ca romani pentru pamintul si numele nostru, ca sa vi-l lasam voua dimpreuna cu limba noastra cea dulce ca cerul sub care s-a nascut. Nu va nemtiti, nu va rusiti, nu va unguriti nici voi; ramineti credinciosi numelui si limbii voastre! Aparati-va ca frati, cu puteri unite, in pace si in resbel.“, spunea Simion Bărnuțiu la 1848

Note:

[1] Ilariu DOBRIDOR, “Oameni ridicati din taranime”, CARTEA SATULUI, 1944

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Episcopul Lemeni (Lemeny), agent de maghiarizare al romanilor din Transilvania

mie ian. 25 , 2017
Putini sunt cei care sunt cu adevarat constienti de importanta avuta de Biserica romaneasca in apararea si pastrarea identitatii si limbii romane. Daca nu ar fi existat Biserica stramoseasca a romanilor, atunci poate ca de mult am fi incetat sa mai existam ca popor si am fi cedat nenumaratelor incercari […]
Episcopul Lemeni (Lemeny), agent de maghiarizare al romanilor din Transilvania

Poate vă place și:

libris.ro