Să nu-l uităm pe anti-comunistul Panait Istrati! Cum să nu fii protocronist?!

Să nu-l uităm pe anti-comunistul Panait Istrati! Cum să nu fii protocronist?!

La 10 august 1884 se nastea Gherasim Istrati, cel care avea sa devina mai apoi scriitorul român de limbă română și franceză Panait Istrati. Scrierile sale au deseori ca tema aleasa lumea proletariatului, pe care Panait Istrati a cunoscut-o indeaproape, facand mai multe calatorii in Rusia sovietica.

Calatoriile sale in Rusia sunt de altfel si sursa de inspiratie pentru opera Vers l’autre flamme-Confession pour vaincus“, in care critica si dezvaluie adevarata fata a regimului sovietic si denunta abuzurile facute in numele comunismului.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Dupa ce i se publica in La Nouvelle Revue Francaise lui Istrati „L’Affaire Roussakov ou l’Union Soviétique“, Romain Rolland are urmatoarea reactie:

“Ma consterneaza, ii scrie el o saptamana mai tarziu… Nimic din tot ce s-a scris de zece ani incoace impotriva Rusiei, din partea dusmanilor ei inraiti, nu i-a facut atata rau cat ii vor face aceste pagini. (…) Cum de n-ai inteles asta?”

Dupa scrierile antisovietice ale lui Panait Istrati, se porneste un adevarat viespar impotriva sa, atat din partea extremei stanga din Franta si alte tari satelit ale URSS, cat si din presa rusa.

Vetchernya Moskva a publicat un articol semnat de catre Bella Illyes, intitulat “Adevarata fata a lui Panait Istrati”, in care scriitorul roman are parte de o critica dura, fiind acuzat ca ar fi fost de fapt “agent al politiei secrete romane” si ca ar fi intentionat chiar sa faca un partid anticomunist

Să nu-l uităm pe anti-comunistul Panait Istrati! Cum să nu fii protocronist?!

Citez integral comentariul făcut de domnul Călin Kasper la textul despre norocul de a te naște român:

“Un rol aparte, as zice exceptional, de anticomunist, a jucat Panait Istrati, cel care, cu intuitia specific romaneasca, s-a dumirit primul de ceea ce a inseamnat comunismul sovietic. A fost invitat la ce-a de-a 10-a aniversare a Revolutiei din Octombrie, in 1927. Toti invitatii au cazut prada manipularii bolsevice, numai romanul nostru Panaiotakis, nu. A si scris o carte despre adevarata fata a comunismului, pe care, dupa ce a citit-o, Romain Rolland, care-i era mentor si prieten, l-a rugat sa n-o publice. Ceea ce, romanul nostru nu s-a invoit sa faca. Dupa ce i-a aparut cartea, a fost atacat de toata stanga franceza, in frunte cu ziarul L’Humanite si cativa scriitorasi de stanga de duzina, vanduti cu totii Moscovei. Panait Istrati a fost primul care a aratat lumii adevarata fata a comunismului. Ceea ce dezvaluise el lumii, pe la 1930, au priceput unii occidentali abia vreo 40 de ani mai tarziu. Dar nu toti!”

Și adaug: toată stânga franceză, scriitorimea în frunte cu R.Rolland și L.Aragon, Bărbusse, Triolet etc, după ani de zile au fost descoperiți în arhivele CCCP cu sumele primite de la Moscova pentru atașamentul lor la cauza Kominternistă!
Ce rușine pentru biata Franța!

Sursa: ioncoja.ro

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca!

lun apr. 17 , 2017
Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca! Unirea cu Basarabia a fost pentru Romania ingenuncheata o reculegere si in acelasi timp o imbarbatare. “Prutul ista ni disparti,/ Prutul ista n’are moarti?/ Dar ne-om pune noi candva/ Si cu gura […]
Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca!

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News