Asociația culturală Tătărescu, reacție la tentativele de intimidare și denigrare a Consiliului Științific care apără operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu
Ca urmare a mai multor articole publicate de site-ul „Gorj Online” în ultimele zile și a acuzelor aduse managerului, Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, precum și membrilor Echipei de Monitorizare a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, Asociația culturală Tătărescu a luat act de informațiile relatate cu rea credință în spațiul public, dar și lipsa unei reacții ferme a factorilor de decizie, cu privire la implicațiile mediatice şi de altă natură: politică, socială, dar mai ales culturală, care au apărut în jurul operelor lui Constantin Brâncuși, se arată într-un comunicat transmis de Asociația culturală Tătărescu – AcT.
Fără a cădea în ipostaza celor cu prejudecăți, în funcție de interesele vremelnice a unor funcții asumate politic, sau interese diverse, personale sau de grup, unele la limita onoarei și a respectului pentru adevăr, Asociația culturală Tătărescu își exprimă poziția față de acuzațiile aduse Consiliului Științific, Echipei de Monitorizare și managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, privind felul în care au fost organizate mai multe evenimente culturale desfășurate sub egida instituției.
- În ultimele zile au apărut mai multe materiale de presă, text și video, pe site-ul Gorj Online, semnate de ziaristul Claudiu Matei, în care acesta și invitatul său, Narcis Daju, analizează și comentează, cu rea credinţă, la limita linşajului mediatic, fără niciun fel de expertiză în domeniul cercetării și conservării operelor de artă, activitatea Consiliului Științific, a Echipei de Monitorizare și a managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
Acești „brâncușiologi” de serviciu, vehemenți și extrem de malițioși, vulgari pe alocuri, orchestrează mediatic, sub bagheta unor intrigi mai cu seamă politice, punerea la zid nu doar a celor care prin acribie și contribuție semnificativă la „cunoașterea operei și vieții lui Constantin Brâncuși, recunoscută pe plan național și internațional” au reușit să securizeze intervențiile ilegale asupra operelor brâncușiene de la Târgu Jiu (Art. 3 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Anexă HCL nr. 8/25.01.2016), dar mai cu seamă aduc, prin rea credință, prejudicii de imagine operei și marelui sculptor.
Lipsiți de o elementară pregătire de specialitate, cei doi aşa zis ziariști, unul – fost condamnat pentru șantaj, celălalt – fost ofițer SRI, se exprimă într-un limbaj nepotrivit, colorat, pe alocuri cu neconcordanțe gramaticale, fără niciun fel de competență sau expertiză asupra evaluării activității de cercetare științifică a operelor de pe „Calea Eroilor”, a monitorizării activităților de cercetare și se pronunță asupra aspectelor de etică apărute în cadrul activităților de cercetare științifică, atribuții care țin desigur de activitatea Consiliului Științific şi al Echipei de Monitorizare, organisme funcţionale în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, precizate și în Regulamentul de Organizare și Funcționare ale acestuia, la Art. 14.
Le recomandăm spre lectură, dar mai cu seamă atentă analiză, acest document care precizează că una dintre atribuțiile Consiliului Științific, din care fac parte personalități culturale care se bucură de prestigiu în domeniul activității lor, precum: Vlad Ciobanu – sculptor, Pavel Șușară – critic și istoric de artă, Doina Lemny – muzeograf-cercetător la Centrul Național de Artă „Georges-Pompidou”, Sorana Georgescu Gorjan – cercetător, brâncușiolog, traducător, eseist, Constantin Zărnescu – scriitor ș.a., „iau atitudine împotriva oricărei încercări de mistificare a operei și vieții lui Constantin Brâncuși, precum și împotriva falsurilor privind opera sculptorului ce apar în spațiul public și despre care iau cunoștință pe diverse căi”. (Art. 14, alin. 1, lit. H). Cei doi ziariști nu sunt la primele tentative de intimidare și denigrare a membrilor Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News- Există un interes particular, de natură personală, politică și de imagine, în denigrarea publică a activității managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
Fără apartenență politică, fără interese și acțiuni de natură să aducă prejudicii de imagine instituției pe care o conduce, managerul Doru Strîmbulescu este constant atacat în materiale de presă de către cei doi autori de articole a căror moralitate și bună credință o punem la îndoială, practicând intimidarea în multe dintre articole, utilizând în spațiul public online un limbaj lipsit de deontologie, cu materiale de presă aflate adesea la limita adecvată a normelor jurnalistice. Aflat la final de mandat, managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” este supus unei presiuni mediatice murdare, prin articole de presă publicate pe site-ul „Gorj Online”, în care, fără a fi acuzat direct, este ținta unor manipulări a opiniei publice, prin relatări jurnalistice trunchiate. Care este miza? Îndepărtarea lui Doru Strîmbulescu de la conducerea Centrului Brâncuși. De ce? Pentru că a adus în Consiliul Științific al instituției pe care o conduce şi în cadrul Echipei de Monitorizare, specialiști de marcă în domeniul restaurări şi conservării, instituţii abilitate, cercetători, precum şi personalități culturale a căror contribuție la cunoașterea operelor lui Brâncuși este recunoscută național și internațional, dar care încurcă socotelile „brâncușiologilor”, autodeclarați desigur, de la Târgu Jiu, fie ei ziariști, profesori, scriitori sau pur și simplu privitori. (Vezi conferinţa susţinută de criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară, în data de 19 februarie 2022, la Târgu Jiu.)
- Se cunosc interesele imobiliare de pe „Calea Eroilor” și impactul negativ pe care includerea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” în patrimonial UNESCO îl poate avea asupra afacerilor unora dintre principalii sponsori ai partidelor politice locale.
Vehemența pe care o afișează unii dintre acești sponsori, prosperi beneficiari ai afacerilor cu instituțiile județene sau locale, prin atribuiri de licitații sau sinecuri, pentru retragerea dosarului de nominalizare a operelor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial UNESCO, este un alt motiv pentru care atragem atenția asupra felului în care se manifestă anumite interese personale și de grup, în antiteză cu poziția Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, a managerului și Consiliului Științific al instituției, pe care unii încearcă să îi discrediteze.
- Membrii Consiliului Științific sunt personalități recunoscute în domeniul lor de activitate. Aceștia au demascat în ultimii ani o serie de falsuri atribuite lui Constantin Brâncuși, chiar de către unii brâncușiologi gorjeni, motiv pentru care sunt constant atacați și supuși presiunii mediatice.
Mai multe articole apărute în presa națională prezintă scandalul sculpturilor false atribuite lui Brâncuși sau lucrările realizate de acesta scoase ilegal din țară, traficanții având protecție înaltă sau rădăcini în serviciile secrete. A se vedea articolele din HotNews, Jurnalul sau Libertatea, denunțurile criticului de artă Pavel Șușară, unul dintre cei mai importanți experți români, membru al Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Sunt interese mari pentru ca acestora să li se închidă gura, iar cei care profită de pe urma lui Constantin Brâncuși să își vadă nestingheriți de afacerile ilegale sau la limita legii.
Despre Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Brâncuși între 1937 și 1938 la Târgu Jiu, nu se poate vorbi astăzi fără a aminti despre Arethia Tătărescu, alături de frumoasa și minunata sa familie. Fără nicio îndoială, printre personalitățile de seamă ale Gorjului se regăsesc Arethia și Gheorghe Tătărescu pentru faptele lor bune, rămase mărturie peste ani. Asociația culturală Tătărescu, prin activitățile pe care le desfășoară, susține valorile naționale, cunoașterea, conștientizarea, dezvoltarea și promovarea culturii, istoriei și educației, operelor de artă realizate de Constantin Brâncuși, la inițiativa Arethiei Tătărescu, și păstrarea în memoria posterității a numelui acestei familii. Toate acestea sunt motive pentru care asociația noastră își exprimă poziția față de felul în care înțeleg unii să acționeze sub pretext jurnalistic, îndemnați de cei ale căror interese, personale sau de grup, depășesc buna credință, decența și valorile în care noi credem, se arată în comunicatul transmis de Asociația culturală Tătărescu.
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
