libris.ro

Daca nu suntem noi dispusi sa-i revendicam pe geto-daci, sunt dispusi maghiarii!

Daca nu suntem noi dispusi sa-i revendicam pe geto-daci, sunt dispusi maghiarii!

Daca nu suntem noi dispusi sa-i revendicam pe geto-daci, sunt dispusi maghiarii! Daca vom consulta istoria scrisa la nivel european, ea este aproximativ aceeasi in linii mari la majoritatea popoarelor europene, in afara aceleia scrisa de catre istoricii maghiari, care au faurit in timp o istorie alternativa, de care uneori s-au mirat pana „fratii” lor mai mari austrieci, o istorie plina de contradictii si de fapte care se bat cap in cap, sfidand pe alocuri logica si inteligenta cititorilor.

Constienti de faptul ca zestrea genetica ramasa din componenta asiatica primordiala este mai mult decat subtirica si inconsistenta, unii istorici maghiari aduna neincetat dovezi despre zestrea genetica indo-europeana bastinasa a locuitorilor teritoriului actual al Ungariei, afirmandu-si originea lor dacica, spunand ca descind din dacii panonici ne-romanizati, chiar daca asta pica destul de greu la stomac mai ales pentru nationalistii unguri adepti ai originii turanice a poporului maghiar. O astfel de teza ar confirma lumii intregi in sfarsit ca ungurii nu mai sunt asa cum se credea o populatie nomada, migratoare, aciuata aici de prin pustiurile asiatice, ci ar avea o zestre genetica in care partea cea mai consistenta provine de la populatia europeana bastinasa.

Daca nu suntem noi dispusi sa-i revendicam pe geto-daci, sunt dispusi maghiarii!

Astazi, ca si in urma cu aproape un secol si jumatate, au aparut mai multe personaje in spatiul public si cultural romanesc care se lupta pentru a desfiinta ceea ce ei numesc dacopatie si romanopatie (n.r. adeptii teoriei romanizarii). Daca noi romanii nu suntem dispusi sa ne asumam si sa ne revendicam originea geto-dacica, maghiarii care se afla de aproape toata viata lor in cautarea unei identitati europene par fi gata sa si-o asume ei!

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Intemeierea noului stat modern român si desavarsirea României Mari si a unitatii national-statale a poporului român a avut la origini si o componenta de origine masonica (n.r. deci si sprijin occidental), astfel ca s-a incurajat mai degraba teza romanizarii populatiei geto-dace, de aici si numele dat tarii de România in locul celui care poate ar fi fost mai potrivit identitatii noastre colective, si anume acela de „Rumânia” sau de Dacia.

In timpul chinurilor nasterii statului român modern, s-a dus o lupta ideologica intre adeptii romanizarii (n.r. in special Scoala Ardeleana) si cei ai dacismului, balanta inclinand in cele din urma catre primii dintre ei. Acesta este principalul motiv pentru care astazi tara noastra nu se numeste Dacia, Rumânia sau de ce nu chiar si Getia (n.r. Dacia este un exonim dat teritoriului locuit de catre stramosii nostri de catre romani si greci).

[info]Sursa: Glasul.info[/info]

[notice]Note: [1] ioncoja.ro[/notice]

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info