Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui? De-a lungul istoriei, secuii ne-au fost noua romanilor mai degraba aliati impotriva Regatului Ungariei, sau impotriva altor invadatori care doreau sa supuna pamanturile Transilvaniei, decat sa ne fie dusmani cu care sa fi dus batalii de amploare. Neam mandru si aprig, secuii au luptat mereu pentru identitatea si libertatea lor, iar acolo unde au convietuit cu romanii, mai degraba i-au asimilat ei pe romani decat viceversa.
Cum se face totusi ca au sfarsit prin a fi asimilati de catre coroana maghiara? Manipulatorii nu au aproape niciodata dorinta de a pune vreodata problema la modul stiintific, decat daca le serveste cumva scopului pe moment.
Traind un paradox prin care etnicii maghiari reprezentau un mic procent din totalul populatiei sale si intelegand cat de important este factorul unei populatii omogene, care sa formeze in cele din urma un stat national unitar, Ungaria a inceput o maghiarizare agresiva a nationalitatilor nemaghiare. Nu puteau sa scape astfel atentiei lor nici secuii, cei care au hartuit de-a lungul istoriei coroana maghiara poate mai mult decat oricare alta comunitate.
Ungaria a facut astfel tot ce stie ea mai bine, s-a agatat de cizma austriacului pentru a castiga putere si a vanat pretutindeni puterea administrativa, de la varful careia isi putea implementa politicile sovine si pe cele de asimilare fortata.
Principiului autodeterminarii nationalitatilor enuntat de catre presedintele american Woodrow Wilson n-a facut decat sa sporeasca inversunarea cu care Ungaria ii maghiariza fortat pe nemaghiari.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui
Romania in schimb a privit si priveste inca destul de pasiva acest fenomen de maghiarizare, care se afla chiar si astazi in plin proces de desfasurare pe teritoriul sau.
Cat despre secui, romanii au ratat un moment foarte important cand secuii au cautat o apropiere fata de Bucuresti, insa romanii au fost prea orbi sa inteleaga acest lucru. In perioada interbelica aproape fiecare casa respectabila din Bucuresti avea cate o slujnica de origine secuiasca.
[quote style=”4″]“Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secui fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în țară” ca să-și facă un rost. O asemenea menajeră au avut boierii din familia Sterian (Filipeni – Bacău), luată în căsătorie de învățătorul Gh. Postoiu, care mai trăia prin 1950 la Piatra Neamț.”, sursa : crainou.ro[/quote][quote style=”4″]“Convorbirea cu Vilma Kovács are rădăcini mai adânci în trecutul meu. Aflasem multe lucruri despre ea din povestirile bunicii mele, în care apărea ca o adevărată întruchipare a dârzeniei: ca slujnică în București, a reușit să economisească bani destui ca să ajungă gospodar de frunte în satul Atid, din fostul județ Odorhei. Povestea bunicii mele conținea pe de o parte o anumită rezervă față de statutul de slujnică, iar pe de alta admirația pentru rezultat. Când am demarat proiectul capitalei multiculturale, am realizat că tabloul ar fi incomplet fără perspectiva unei slujnice din secuime – categorie obișnuită a Bucureștiului interbelic. ”, sursa :memoria.ro[/quote][quote style=”4″]“Domnul căpitan! Ordonanţa sa locuia la subsol, în bucătărie. Tot în bucătărie locuia şi o bucătăreasă bătrână, o femeie din Secuime. Dar, săraca era ursuză, necăjită, n-am reuşit niciodată să schimb nici măcar două vorbe cu ea. “, sursa cooperativag.ro[/quote]Nu zic sa-i fi romanizat, dar macar sa le fi aratat mai multa atentie si consideratie si nu sa-i fi abandonat si lasat prada fenomenului de maghiarizare care a continuat nestingherit pana in zilele noastre.
Daca secuii n-ar fi fost maghiarizati, am fi avut in zona lor acum un creuzet de etnii diferite precum exista de pilda in Dobrogea sau in unele zone din Banat. Cu ce ne deranjeaza pe noi existenta unor diferite etnii in Dobrogea? Cu nimic; si acolo este pace si liniste, cu toate ca zona este destul de pestrita din punct de vedere etnic.
Sursa: Glasul.info
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
