„ÎMI CAUT RUDELE DIN IAŞI…”
Desi nu traita in carne vie prin experienta personala, ci prin durerea familiei in care a crescut, in care respira, Domnica Cobel a lui Ilie din Patrautii de Sus, raionul Storojinet, cu toate ca inca e tanara (e nascuta in 1961), cunoaste nu din auzite despre ororile bolsevice, comise dupa „eliberarea” tinutului bucovinean de catre iscoadele sovietice.
Isi cauta pana in prezent ruda rupta din sanul familiei ca frunza de pe ram si suflata de furtunile istoriei departe de cei scumpi si dragi. Or, istoria familiei sale se ingemaneaza cu durerea zguduitoare si calvarul prin care au trecut mii de familii ale etnicilor romani, instrainati de Tara, cu crucea neamului romanesc purtata pe umerii celor ale caror oseminte au fost aruncate in gropi comune, sub zapezi siberiene, in stepele sterpe ale Kazahstanului, in rapile de pe malurile lacurilor Onega si Ladoga etc.
„ÎMI CAUT RUDELE DIN IAŞI…”
Ori, o soarta asemanatoare a avut si bunicul ei Gheorghe, vanat cu forta de rusi si dus la munci silnice in Karelia. Dramatica i-a fost soarta, murind in chinuri cristice ca Iisus pe crucea Golgotei.
N-a avut fericirea sa se intoarca la bastina, sa fie laolalta cu ceilalti frati. A fost impuscat si aruncat intr-o garla, impreuna cu un alt vecin din sat. S-au sacrificat in floarea tineretii la altarul de jertfa al neamului si nu au nici mormant, nici cruce la capatai.
Cititi intreg articolul pe: ZorileBucovinei.com
[info]
Insemnarile unui taran deportat din Bucovina[/info]
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.