Un calator german despre Transilvania: “Daca i-am indeparta pe romanii din Ardeal, ungurii vor trebui sa piara de foame!”

Un calator german despre Transilvania: “Daca i-am indeparta pe romanii din Ardeal, ungurii vor trebui sa piara de foame!”.

Impresiile de calatorie extrem de interesante ale unui german aflat pentru o scurta perioada in trecere prin Ardeal la sfarsitul secolului al XVIII-lea au fost publicate in volumul anonim “Reise von Pressburg durch Mähren, beide Schlesien Ungarn nach Siebenbürgen und von da zurück nach Pressburg. Frankfurt und Leipzig 1793″.

Printre amanunte remarcabile regasite in acest volum se evidentiaza cele legate de situatia romanilor ardeleni, asupriti si deposedati fara nici o justificare de pamanturi si de alte bunuri de catre nobilii maghiari.

Cireasa de pe tort este insa o fraza cu adevarat memorabila, izvorata nu din subiectivismul unor autori romani influentati de istoria nefasta dintre romanii ardeleni si maghiari, ci din impresiile de calatorie ale unui german, in care acesta a sintetizat aproape perfect situatia reala a populatiei majoritare (n.r. romanii) din Transilvania asuprita de catre o minoritate privilegiata:

[alert-announce]”Este deci in afara de orice indoiala ca daca i-am indeparta pe romanii din Ardeal nu ar ramane in viata decat sasii si secuii fiindca ungurii, care nu vor sa lucreze, vor trebui sa piara de foame.”[/alert-announce] [info]Romance vazute de straini – Vasile Panopol[/info]

Un calator german despre Transilvania: “Daca i-am indeparta pe romanii din Ardeal, ungurii vor trebui sa piara de foame!”

[alert-success]…in aceasta provincie mai exista si alte natiuni numite straine, cari sunt raport de inferioritate politica fata de natiunile numite indigene. Astfel este natiunea Românilor, care e probabil mai numeroasä decat toate celelate natiuni ardelene ; totusi ea este consideratä de straina si  nu are drept de proprietate individualá. Dar este adevarat cä la un moment dat, sub stäpânirea imparatului losif, s’ar fi putut crede cá a sosit timpul ca si romanii sä fie egal indreptätiti cu natiunile indigene, dar nadejdea lor nu s’a implinit!

Intre natiunile indigene natiunea cea ungureascä se crede ca este mai distinsa si afirmá ca numai ea singura posedá indubitaverul drept de indigenat, fiindca membrii ei toti sunt nobili veritabili ! Natiunea secuilor este admisä pe al doilea plan, de vreme ce natiunea sasilor este consideratä de parvenitä si intrata pe furisul in tara.

(…)

Inganfarea Ungurilor este netärmuritä, atat fata de natiunile conlocuitoare, cat si fata de sträini. Pe romani ii detin in jugul servitutii, ba pe unele locuri in cel al scläviei, cu toate cá din invecinatele Muntenia Moldova se strecoarä  in Ardeal alte conceptii despre supusenie. Dar Romanilor nu li se dá nici mäsura de libertate de care se bucurá fratii lor de peste munti. (…)

… natia Ungurilor din Ardeal o hranesc Romanii, cáci acesti Unguri nu sunt obicinuiti sa munceasca ca semenii lor din Ungaria: iar drept multamita pentru pâinea ce le-o ofera Românii ei ii asupresc si maltrateazä. Astfel putem deci intelege ca daca Românul nu este precum ar trebui sä fie, de vina sunt aceia cari nu l’au educat mai bine! Este deci in afará de orice indoiala ca daca i-am indeparta pe Românii din Ardeal nu ar ramane in viata decat sasii si secuii fiindca ungurii, care nu vor sa lucreze, vor trebui sa piara de foame.“[/alert-success]

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Arhiva someşană : Revistă istorică-culturală, 06, nr. 11, 1929