De ce or fi obsedati gainarii din politica romaneasca de numaratul ouălor? Varujan Vosganian: “Fiecare ou mancat de la gaina din curte vaduveste bugetul”

De ce or fi obsedati gainarii din politica romaneasca de numaratul ouălor? Varujan Vosganian: “Fiecare ou mancat de la gaina din curte vaduveste bugetul”.

De unde toata aceasta obsesie in mediul politic romanesc legata de ouăle de gaina? De la fostii comunisti care rascoleau curtile si gospodariile taranilor romani pentru a rechizitiona asa numita “cotă de ouă”, pana la fostul premier Adrian Nastase, care nu se putea lipsi nici macar in declaratiile sale politice de sugestii legate de numaratul ouălor, politicienii din Romania par avea o adevarata obsesie legata de aceasta “problema”.

Cum toate problemele grave ale economiei romanesti au fost rezolvate, singura chestie care ii chinuie linistea deputatului iesean ALDE Varujan Vosganian, este faptul ca “fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani!”.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Intr-o postare de pe contul sau de Facebook, Varujan Vosganian expune o adevarata poveste despre cum cotețele romanilor fac o adevarata evaziune fiscala:

“Punguța cu doi bani…

Fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani!

Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie.
Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe.
În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban.
La fel în ce privește roșiile din brazdele de acasă, magiunul din prunii din grădină, săpunul din grăsimile adunate peste an, pulovărele tricotate din lâna oilor de la stână etc. etc.
Toate acestea, cotețele, brazdele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite. Producția din gospodăriile populației ajunge la peste 20% din PIB, fără să producă niciun leu impozit la stat. Doar ceva neglijabil, prin piețele țărănești.
Locuitorii din Danemarca, Franța și din alte țări care ajung la venituri bugetare în jur de 45% din PIB nu au găini în curte și nici nu amestecă în ceaun roșiile pentru bulion ori prunele pentru magiun.
Faptul că avem o atât de puternică înclinație spre autoconsum, și nu doar în ce privește alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei.
“,  a scris Varujan Vosganian pe contul sau de Facebook

Luat peste picior de catre numerosi internauti, si impresionat de numarul mare de comentarii ironice la adresa sa, deputatul iesean revine cu o postare prin care spune ca poate a fost prea … abstract.

“Am făcut o evaluare a comentariilor la postarea anterioară, postare în care ridicam o problemă reală a economiei românești, anume că o parte importantă a acestei economii e în afara relațiilor de piață. Consecințele sunt vizibile pentru o țară de la începutul secolului XXI: ponderea muncii salariate în mediul rural e scăzută, veniturile curente ale comunelor sunt mici, ponderea veniturilor bugetare în PIB e redusă, între sat și oraș între sat și oraș sunt mari decalaje. Am dat exemplul ouălor nu ca să impozitez cotețele (eu, cât am fost ministru, am redus impozite, nu am crescut sau nu am inventat niciodată un impozit sau o taxă) ci ca să fiu mai bine înțeles. Cred, însă, că am fost prea… abstract. Reacțiile pe care le-am primit arată că și la nivelul mentalităților mai avem mult autoconsum”,  a adaugat Varujan Vosganian pe contul sau de Facebook

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Pentru Romania, fondurile europene au fost mai mereu ca un sul de hartie igienica plasat pe tavanul din baie!

joi oct. 5 , 2017
Pentru Romania, fondurile europene au fost mai mereu ca un sul de hartie igienica plasat pe tavanul din baie! Nici macar nu mai trebuie prea multe explicatii despre cum se simte o persoana care dupa ce isi face nevoile la toaleta descopera ca nu exista hartie igienica, sau chiar mai […]
Pentru Romania, fondurile europene au fost mai mereu ca un sul de hartie igienica plasat pe tavanul din baie!

Poate vă place și:

libris.ro