La 1 noiembrie 1865, în Voineștii Covasnei se năștea, în familia oierilor Matei și Paraschiva Teacă, Ioan- cel ce avea să devină primul Episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu.
Noi, cei de azi, suntem obligaţi să învăţăm de la înaintaşii noştri: ei au crezut în ei şi au învins!
„Păstrând cele bune şi frumoase de la părinţi, vom creşte şi spori cele de folos şi cu mândrie pentru urmaşii noştri, în mâna şi grija cărora le lăsăm, curată şi neprihănită, biserica străbună, tare şi înfloritoare patria noastră, România reîntregită”
(Episcopul Justinian Teculescu, Pentru neam şi pentru lege)
Fiecare comunitate din spaţiul nostru românesc a dat, în decursul timpului, oameni pe care s-a sprijinit, şi se sprijină şi astăzi, cupola de azur a Neamului Românesc. Chiar şi comunităţile din zonele modeste (din punct de vedere material) ale României şi-au adus, totuşi, o contribuţie deosebită, ridicându-se din mijlocul lor oameni de o certă valoare culturală şi ştiinţifică.
La 1 noiembrie 1865, în Voineștii Covasnei se năștea cel ce avea să devină primul Episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu
Printre personalităţile oraşului Covasna care au îmbogăţit patrimoniul cultural şi spiritual naţional, se numară şi Episcopul Justinian (Ioan) Teculescu, născut la 1 noiembrie 1865 în această localitate.
Tânărul Ioan Teculescu, unul din cei zece copii ai familiei Matei şi Paraschiva Teacă, şi-a început studiile la şcoala primară din localitate, sub îndrumarea preotului Nicolae Comşa şi a învăţătorului Ioan Iosif.
A urmat, apoi, cursurile Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, unde în anul 1885 îşi ia Bacalaureatul. Într-un tablou al clasei a treia de liceu, eminentul elev Ioan Teculescu apare în mijlocul colegilor, de care era foarte iubit, singur încă în straiele lui româneşti. Datorită educaţiei primite în familie, viitorul Episcop Justinian Teculescu a optat pentru vocaţia de dascăl şi preot.
Sursa: Florentina Teacă / covasna-voinesti.blogspot.ro
- 14 Iulie 1910 – În Lupşa (Alba) jandarmii unguri în goana după tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârtecă ţăranilor hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i - 14 iulie 2025
- Mihai Viteazu trece de la 13 iulie 1601 prin Satu Mare cu 8000 de mercenari aflaţi sub comanda sa, după care îşi stabileşte tabăra pentru popas pe câmpia Moftinu Mic - 13 iulie 2025
- 12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești - 12 iulie 2025