Și totuși ce sărbătoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?
La 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei a votat “unirea” cu Ardealul (n.a. anexarea Ardealului). Era semnalul dat unor crime de o amploare și de o sălbăticie nemaiîntâlnite împotriva românilor.
Pentru România, aceasta zi ar trebui declarata zi de doliu national pentru zecile de mii de nevinovați care au fost uciși cu brutalitate, în cadrul unor adevărate campanii de crime împotriva umanității. Acum intelegeți de fapt ce sărbătoresc cu adevărat unii dintre concetățenii noștri?
Să vedem ce ne spune Academia Română despre adevărata semnificație a zilei de 15 martie pentru români și maghiari:
“Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri“ conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!“). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!
A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.
A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.”, avertizeaza Academia Română
Și totuși ce sărbătoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?
Când Nicolae Balcescu a încercat în anul 1848 să negocieze cu Lajos Kossuth și situația românilor ardeleni, acesta a fost răspunsul scris al “revoluționarului maghiar”:
’’Libertatea voastră este spânzurătoarea, drepturile voastre de egalitate, înseamnă ca popoarele care împart teritoriile cu Ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar’’ ( Din „Transilvania sub Maghiari şi Români’’ de Vasile M. Teodorescu, Bucureşti 1941, pag.60, reprodus şi în „extra hungarian non est vita’’ – o recenzie extinsă, apărută la Editura Nagard 1983, a Istoriei Naţiunii Maghiare de dr. Georg Ferenc)
” Anul 1848 e pentru popoarele Europei anul mesianismului naţional. Cuvântul de ordine al revoluţionarilor de pretutindeni e doborârea tiraniei medievale pentru libertatea naţiunilor şi dreptatea socială.
(…)
Judecând după ideologia europeană a revoluţiei de la 1848, ungurii erau pe linia ei, luptând împotriva tiraniei habsburgice şi a privilegiilor medievale legate de ea, dar se situau la antipodul spiritului european refuzând celorlalte neamuri egala îndreptăţire şi dreptatea socială, în numele cărora luptau. Nu era nici întâia şi nici n-avea să fie ultima oară când acest neam, înfipt în inima Europei din necunoscutul asiatic, se dovedea inadaptabil la ordinea lumii noastre.
La 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei votă unirea cu Ardealul.
Procedeul maghiar obişnuit de a hotărî de soarta celui mai numeros şi mai vechi popor al Ardealului fără ca el să fie întrebat, şi aceasta într-o vreme când ideea de libertate umplea văzduhul Europei, înfurie pe Români.”, scria Nichifor Crainic
O altă insultă strigătoare la cer la adresa victimelor nevinovate înregistrate printre români în timpul evenimentelor din 1848-1849 este Monumentul celor 13 generali de la Arad.
Monumentul celor 13 generali de la Arad este o insultă la adresa victimelor nevinovate pe care le-au facut așa zisii 13 generali maghiari, crime de o atrocitate feroce, înfăptuite împotriva unei populații civile vulnerabile și lipsite de apărare, înscriindu-se în aceeași linie a obrăzniciei fățișe și a ofensei la adresa poporului român, fiind nu de puține ori transformat în altar și simbol al ideologiei iredentiste maghiare.
Cei așa zișii 13 generali maghiari și armata pe care o conduceau au ucis peste 40.000 de români într-o operațiune de exterminare și epurare etnică, ștergând practic de pe fața pământului 300 de sate romanești.
Cum să sărbătorești pe pământ românesc uciderea a zeci de mii de români, căzuți victime barbariei unei armate care a sfidat legile razboiului și pe cele ale firii? Iredentiștii și extremiștii maghiari spun astăzi că statuia este un “simbol al libertății”. Daca ajungi să numesti statuia unor criminali de copii, femei și bătrâni fără apărare, un simbol al libertății, atunci ceva este putred rău în sufletul tău.
Glasul.info
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.