libris.ro

Și totuși ce sărbatoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?

Și totuși ce sărbatoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?

Și totuși ce sărbătoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?

La 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei a votat „unirea” cu Ardealul (n.a. anexarea Ardealului). Era semnalul dat unor crime de o amploare și de o sălbăticie nemaiîntâlnite împotriva românilor.

Pentru România, aceasta zi ar trebui declarata zi de doliu national pentru zecile de mii de nevinovați care au fost uciși cu brutalitate, în cadrul unor adevărate campanii de crime împotriva umanității. Acum intelegeți de fapt ce sărbătoresc cu adevărat unii dintre concetățenii noștri?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Să vedem ce ne spune Academia Română despre adevărata semnificație a zilei de 15 martie pentru români și  maghiari:

„Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri“ conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!“). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.”, avertizeaza Academia Română

Și totuși ce sărbătoresc cu adevărat maghiarii pe 15 martie?

Când Nicolae Balcescu a încercat în anul 1848 să negocieze cu Lajos Kossuth și situația românilor ardeleni, acesta a fost răspunsul scris al „revoluționarului maghiar”:

’’Libertatea voastră este spânzurătoarea, drepturile voastre de egalitate, înseamnă ca popoarele care împart teritoriile cu Ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar’’ ( Din „Transilvania sub Maghiari şi Români’’ de Vasile M. Teodorescu, Bucureşti 1941, pag.60, reprodus şi în „extra hungarian non est vita’’ – o recenzie extinsă, apărută la Editura Nagard 1983, a Istoriei Naţiunii Maghiare de dr. Georg Ferenc)

” Anul 1848 e pentru popoarele Europei anul mesianismului naţional. Cuvântul de ordine al revoluţionarilor de pretutindeni e doborârea tiraniei medievale pentru libertatea naţiunilor şi dreptatea socială.

(…)

Judecând după ideologia europeană a revoluţiei de la 1848, ungurii erau pe linia ei, luptând împotriva tiraniei habsburgice şi a privilegiilor medievale legate de ea, dar se situau la antipodul spiritului european refuzând celorlalte neamuri egala îndreptăţire şi dreptatea socială, în numele cărora luptau. Nu era nici întâia şi nici n-avea să fie ultima oară când acest neam, înfipt în inima Europei din necunoscutul asiatic, se dovedea inadaptabil la ordinea lumii noastre.

La 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei votă unirea cu Ardealul.

Procedeul maghiar obişnuit de a hotărî de soarta celui mai numeros şi mai vechi popor al Ardealului fără ca el să fie întrebat, şi aceasta într-o vreme când ideea de libertate umplea văzduhul Europei, înfurie pe Români.”, scria Nichifor Crainic

O altă insultă strigătoare la cer la adresa victimelor nevinovate înregistrate printre români în timpul evenimentelor din 1848-1849 este Monumentul celor 13 generali de la Arad.

Monumentul celor 13 generali de la Arad este o insultă la adresa victimelor nevinovate pe care le-au facut așa zisii 13 generali maghiari, crime de o atrocitate feroce, înfăptuite împotriva unei populații civile vulnerabile și lipsite de apărare, înscriindu-se în aceeași linie a obrăzniciei fățișe și a ofensei la adresa poporului român, fiind nu de puține ori transformat în altar și simbol al ideologiei iredentiste maghiare.

Cei așa zișii 13 generali maghiari și armata pe care o conduceau au ucis peste 40.000 de români într-o operațiune de exterminare și epurare etnică, ștergând practic de pe fața pământului 300 de sate romanești.

Cum să sărbătorești pe pământ românesc uciderea a zeci de mii de români, căzuți victime barbariei unei armate care a sfidat legile razboiului și pe cele ale firii? Iredentiștii și extremiștii  maghiari spun astăzi că statuia este un “simbol al libertății”. Daca ajungi să numesti statuia unor criminali de copii, femei și bătrâni fără apărare, un simbol al libertății, atunci ceva este putred rău în sufletul tău.

Glasul.info

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki. Amintiri din captivitate

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas

1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info