Timișoara Refugee Art Festival are parte de critici: „Astăzi, emoția este împrumutată pentru a insera politici periculoase”
„Aseară pe malul canalui Bega, Timișoara, 15 tineri din Italia, Macedonia, Letonia, Columbia, Turcia, Siria, Spania și România au purtat pe tricouri un mesaj de solidaritate pentru refugiați și au încurajat trecătorii să lase şi ei un semn sau cuvinte de susținere pentru refugiați.
Multumim Ofensiva Tinerilor pentru suport și voluntari.
Rezultatul experienței de artă contemporană stradală va fi prezentat în cadrul expoziției „Skin Off” cu Regina Damian Vineri, 11 Mai 2018, ora 20.00 la BASCA.”, se arată într-un comunicat de pe pagina de facebook Timișoara Refugee Art Festival.
Nu toată societatea a recepționat însă cu entuziasm inițiativa celor de la Timișoara de a organiza o manifestare pseudoartistică având ca subiect problema refugiaților. Unii consideră că evenimentul de la Timișoara nu este un eveniment de cultură, ci promovarea unei politici distructive.
„Prefer să fiu dată afară de la serviciu pentru că refuz să scriu pozitiv despre concerte deathmetal, pseudoartiști și pseudocultură, și despre evenimentele comunității minoritare care încet, se infiltrează peste tot.
Vorba cuiva: ”toată presa a promovat acel eveniment, noi să nu o facem”?
Refugee ART – NU este un eveniment de cultură. Când promovezi o doctrină politică distructivă ambalată ca fiind artă și cultură, înseamnă că tu ca societate ai o problemă gravă, că înghiți asemenea pastile.
Sigur, ca orice eveniment pseudocultural care azi se respectă, la finalul conferințelor și filmelor dătătoare de lacrimi, migranți conduși cu lanțuri metaforice atârnate la gâtul neputinței lor, pe seama căruia se întâmplă toată mascarada, iau parte la un party intercultural, unde fiecare, după buget și posibilități anatomice, se îmbată cu bere- de obicei aceeași, multă și ieftină, într-un birt îmbîcsit oarecare.
Să spui că faci parte din cultura timișoreană și nu te duci la Refugee ARt- un eveniment care promovează pe bani privați imaginea migranților- atent făurită așa încât să nu reiasă defel riscurile, ci dimpotrivă- numai beneficii, înseamnă să duci adesea singur neputința de a te afla în minoritate.
O minoritate care stă să se prăbușească deasupra noii orânduiri sociale, dorind să se delimiteze de ea: o orânduire infatuată, obraznică, și plină de patologie după manual, construită pe cultul viciului, al călăului, al răzvrătitului și al emoției care până ieri, era explorată să vândă detergenți și cosmetice.
Astăzi, emoția este împrumutată pentru a insera politici periculoase.
Trezirea, băi!”, a scris Andreea R. Hosu pe facebook
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
