După ce francezii au fost avangarda care ne-a presat să instituționalizăm denumirea de rromi, acum o fac țigancă pe Halep?

După ce francezii au fost avangarda care ne-a presat să instituționalizăm denumirea de rromi, acum o fac țigancă pe Halep?

Un nou atac la adresa românilor, de această dată din partea celor de la revista Charlie Hebdo.Victoria Simonei Halep la Roland Garros este ironizată într-un mod scandalos printr-o caricatură jenantă publicată pe 13 iunie în respectiva revistă franceză.

Caricatura prezintă un personaj ținând cu ambele mâini trofeul deasupra capului, în timp ce strigă „Fier vechi! Fier vechi!”. Aluzia este clară pentru majoritatea românilor, făcând deja parte din vechile clișee și stereotipuri prin care ne văd o bună parte dintre francezi.

Trebuie menționat că documentele UE ce făceau referire la instituționalizarea denumirii de „rrom” erau mai degrabă indicative, și nicidecum obligatorii.

Tocmai în perioada în care în România se făceau presiuni uriașe pentru instituționalizarea urgentă a denumirii de „rrom”, în presa franceză, secondată de diverse organizații și asociații din societatea civilă, erau omniprezente referiri și menționări cu privire la o așa zisă discriminare a țiganilor din România.

Erau tot mai dese articolele legate de sclavia țiganilor din Țările Române (n.r. culmea este că în principatele române țiganii au supraviețuit, în timp ce în lumea „civilizată”, în țările vestice, aceștia au fost exterminați fără milă, numeroase documente istorice atestând atrocitățile înfăptuite de europenii occidentali împotriva acestei minorități), erau amplificate până și cele mai mici conflicte interetnice de pe teritoriul României, fiind prezentate în presa franceză sub titluri expozive, exagerate, ca și cum ar fi fost vorba de mici războaie civile între diferite minorități etnice.

Acesta este contextul în care a fost instituționalizată denumirea de „rrom” în România, aducând încă o doză de confuzie între acest etnonim și numele poporului român.

În toată Europa, inclusiv în Franța, denumirea de „țigani” (n.r. în franceză tsiganes) a rămas aceeași din punct de vedere lingvistic și fonetic, fără a exista „nevoia” urgentă a instituționalizării pentru denumirea de „rrom”. Oare n-ar fi timpul ca și în România autoritățile statului să se gândească serios la îndreptarea acestei situații și la asigurarea protecției identitare pentru poporul român și să elimine această confuzie permanentă pe care o fac mulți dintre străini, fie din neștiință, fie cu rea voință?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Naționaliștii români avertizează: "Foarte puțină lume a sesizat că au fost admise și câteva amendamente depuse de UDMR ce fac ca limba maghiară să devină (în unele localități) LIMBĂ OFICIALĂ"

joi iun. 14 , 2018
Naționaliștii români avertizează: „Foarte puțină lume a sesizat că au fost admise și câteva amendamente depuse de UDMR ce fac ca limba maghiară să devină (în unele localități) LIMBĂ OFICIALĂ” COMUNICAT Foarte recent, Senatul României a legiferat un pachet de legi, care vizează administrația locală. Luați cu valul de problema […]

Poate vă place și:

libris.ro