Despre cât de greu îi este școlii românești în așa zisul Ținut Secuiesc
Imaginea de mai sus nu este din inima țării, din cele 3 județe revendicate de promotorii ideii de autonomie sau independență a așa zisului Ținut Secuisc, ci de la Carei, de pe granița de Nord Vest a României, dar exemplul este grăitor pentru situația în care se găsește limba română în aceste zone.
„Cerem ajutorul fraților noștrii ortodocși în credință și
patrioți aflați sub tricolor de pretutindeni!!
Datorită lacunelor din legea nr 1/2011 a educației, mulți elevi români au de suferit pentru că s-au comasat clasele și funcționează chiar și trei-patru tipuri de copii în vârstă și studiu la nivele diferite în aceeași încăpere cu un singur dascal, dar mai groaznic este că elevii au fost nevoiți să plece în alte localități pentru că s-a închis școala, însa în majoritatea cazurilor au abandonat pentru că nu mai pot să se deplaseze pe timpul iernii de la domiciliu chiar câțiva km distanță.
Școlile au fost închise dar de transportul elevilor nu răspunde nimeni… și nu poate fi sancționat nimeni, pentru că nu este stipulat în lege așa ceva!!
Noi românii suferim un proces intens de decimare combinat cu maghiarizare forțată.„, acesta este mesajul pe care ni l-a trimis un român din județul Covasna.
„Cerem modificarea legii și păstrarea ca independentă a unei clase școlare cu minim 5 (cinci) elevi români în mediul rural, aflați în Harghita și Covasna sau în orice zonă unde populația românească este minoritară.”
Dorim o lege dreaptă și reglementările aferente obligatorii în scopul reparării demnității și pastrarea dreptului la știință, educație, istorie, tradiție și cultură națională românească.
Avem dreptul, acum de centenar, la o educație românească chiar și aici în Ardealul pentru care s-au sacrificat eroii noștrii din armată, biserică, țăranii oprimați, răsculați și reprezentați de Horea, Cloșca și Crișan. Citiți cum ne îndemna cu peste 150 ani în urmă atât de aprig și Avram Iancu, craiul munților:
Noi, cu durere privim la scena ce s-a întâmplat în aceasta patrie şi în care şi noi am fost siliţi a lua cea mai mare parte, însă să credeţi domnilor, că răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum dv. rău sunteţi informaţi), ci pe noi ne-a răsculat nerecunoaşterea naţionalităţii politice, tiraniile şi barbariile conservativilor şi aristocraţilor transilvani, maghiari, care, poporul în această epocă nu le-a mai putut suferi, şi de care inteligenţa s-a scârbit cu totul – am fost siliţi a ridica arme, a le purta în contra aceluia care mai departe ne tirăneşte şi se vede a ne apăsa existenţa politică, despre ce va mărturisi istoria, punând vina, cui va fi drept”,
scria Avram Iancu, în scrisoarea citată în volumul „Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române, Transilvania” (Ştefan Pascu şi Victor Cheresteşiu, 1979).”
, se arată intr-o petiție a românilor din cele două județe
Redacția la Glasul.info
Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism
Contact: redactie@glasul.info
Contact: redactie@glasul.info
Ultimele postari ale lui Glasul.info (vezi toate)
- 3 Aprilie 1942 – În comuna Valea Drăganului, notarul comunei îl izgoneşte din casă pe refugiatul Joca Vasile, şi instalează pe ungurul Kovács Károly - 3 aprilie 2025
- La mulți ani actorului și regizorului Emanuel Petran! - 3 aprilie 2025
- Ziua Academiei Române – Ziua porților deschise - 3 aprilie 2025
Be the first to comment on "Despre cât de greu îi este școlii românești în așa zisul Ținut Secuiesc"